Un arbore monumental, cu un trunchi impresionant
Arborele din Vouves are o vechime estimată la aproximativ 3.000 de ani, iar unele studii sugerează că ar putea fi chiar mai vechi, depășind 4.000 de ani. Cert este că, după milenii de existență, continuă să producă măsline de o calitate excepțională, potrivit Abea.gr și Greek Reporter.
Măslinul din Vouves are un trunchi spectaculos, cu o circumferință de 12,5 metri și un diametru de aproximativ 4,6 metri. Aparține soiului tradițional cretan Tsounati, fiind altoit în urmă cu secole pe un măslin sălbatic.
Forma trunchiului, modelată natural de timp, vânt și regenerarea continuă a lemnului, seamănă cu o adevărată sculptură. Tocmai această particularitate l-a transformat într-un simbol al longevității și al rezistenței naturii.
În 1997, autoritățile din Creta l-au declarat Monument Natural Protejat, iar în apropierea lui a fost amenajat Muzeul Măslinului din Vouves, unde vizitatorii pot descoperi istoria cultivării măslinilor pe insulă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cel-mai-batran-maslin-grecia-creta-pano-vouves-1024x576.jpg)
Produce și astăzi măsline de înaltă calitate
Deși interiorul trunchiului este aproape complet gol, copacul continuă să fie perfect funcțional. Specialiștii explică faptul că măslinul își regenerează permanent lemnul la exterior, în timp ce partea centrală se degradează în mod natural, un proces care îi permite să supraviețuiască timp de milenii.
Și astăzi, măslinul produce fructe folosite pentru obținerea unui ulei de măsline apreciat pentru calitatea sa.
Regiunea Vouves și întreaga zonă Kissamos sunt considerate printre cele mai importante centre tradiționale de cultivare a măslinilor din Creta.
O atracție vizitată de mii de turiști în fiecare an
Anual, zeci de mii de turiști ajung în satul Ano Vouves pentru a vedea arborele milenar.
Vizitatorii sunt impresionați atât de dimensiunile sale, cât și de faptul că acesta continuă să rodească după aproximativ trei milenii.
În jurul măslinului se întinde un peisaj dominat de livezi vechi de sute de ani, iar localnicii produc unele dintre cele mai apreciate uleiuri de măsline din Grecia.
Ramurile sale au ajuns la Jocurile Olimpice
Importanța simbolică a măslinului din Vouves depășește granițele Greciei.
Măslinul era considerat sacru în Grecia antică și reprezenta cel mai mare premiu pentru sportivii câștigători ai Jocurilor Olimpice.
Ramuri ale arborelui din Creta au fost folosite pentru realizarea coroanei oferite câștigătorului probei de maraton la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004.
Același simbol a fost utilizat și la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, într-un omagiu adus tradiției Greciei antice.
De ce este măslinul un simbol al Greciei
Măslinul ocupă un loc central în cultura și istoria Greciei de peste patru milenii. În mitologia greacă, zeița Atena a oferit locuitorilor Atenei primul măslin, iar copacul a devenit simbol al păcii, înțelepciunii, prosperității și longevității.
Pentru grecii antici, măslinul era unul dintre cei mai sacri arbori, iar uleiul de măsline era folosit atât în alimentație, cât și în ritualuri religioase, medicină și cosmetică.
Homer numea uleiul de măsline „aurul lichid”, iar până în prezent acesta rămâne unul dintre cele mai importante produse agricole ale Greciei.
Astăzi, măslinii ocupă aproximativ 15% din terenurile agricole cultivate ale țării și aproape trei sferturi din suprafața destinată pomilor fructiferi.
Vârsta exactă a măslinului rămâne un subiect de cercetare
Stabilirea vârstei exacte a măslinului din Vouves este dificilă, deoarece partea centrală a trunchiului s-a degradat de-a lungul secolelor, ceea ce face imposibilă datarea completă prin metode clasice.
Analizele dendrologice confirmă însă că arborele are cel puțin 2.000 de ani, iar estimările bazate pe cercetări arheologice și genetice îl plasează între 3.000 și peste 4.000 de ani, motiv pentru care este considerat cel mai vechi măslin roditor cunoscut din lume.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/maslin-creta-vechime-4000-ani.jpg)
Un studiu realizat în 2021 susține că vârsta celui mai vechi măslin din lume este de peste 4.000 de ani.
„Măslinul din Vouves, Creta, este considerat cel mai vechi măslin productiv din lume, cu o vârstă estimată la peste 4.000 de ani”, spun cercetătorii, potrivit PMC.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_178b56d52f0d51735bebf777c58df377.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6232e2c17b09c76d65c853c75e1020ae.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4682bf9552dc09c080fb55e86e6b1e3e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a4bf2657fd93bb1f0d09eacd41dc44fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e5d7a1272b4bec0732d50d4816d15d1f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_dd7610139c268747a2957d981d9fbdcc.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2fc55df98b45b0b92c7eb80d7f1e4168.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_9b8da4c6ee8b149b98232f4f7cd74107.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_f16676e19a018adb93554ba8373cbb3a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_4513e6af663ba8856eb3f9a8beec86c7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6319221923aa733a34ecad80e8124221.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_7d67b9ed09234e29ff329f813f18fee2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_1304e4be58b96496e7a807e30fead70a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_39b67a74ee628f661749749dc7586322.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_4a0f2a8a483c72d739515491d554fee1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_136ad05d8c9cc67a3b41f97f7d50e987.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_a75f4a2c1439aba89750a91f538500c0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/robert-sighiartau-si-reporterul-radu-eremia-la-interviurile-libertatea-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/robert-sighiartau-la-interviurile-libertatea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/radu-valcan-insula-iubirii-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/simona-gherghe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_343c6c93aadfa09e31182c11df5f5044.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_09502a4a95e344a357b73629524568bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/radu-burnete-scaled-e1784293373937.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/accident-familie-republica-moldova-grecia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/produse-gatite-carne-vegetala.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/10-fructe-exotice-despre-care-bunicii-nostri-nici-nu-auzisera-cand-erau-copii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/plaja-sardinia-italia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cum-pastram-vedeturile-proaspete.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/cum-iti-lasi-casa-in-siguranta-inainte-de-a-pleca-in-concediu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/faina-de-tapioca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-sapunul-de-marsilia-si-la-ce-se-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/stilul-japandi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/camere-video-china-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ppc-energie-bucuresti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/hacker.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/muncitori-straini-santier.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nostalgici-dupa-ceausescu-comunism-profimedia-0585790561.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/new-project-3-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-in-parlament-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/ilie-bolojan-nicusor-dan.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.