Formații de urători din județele Suceava, Neamț și Iași, dar și sute de dansatori și artiști costumați în capre și urși au încântat miile de persoane care au trecut abia acum în noul an printr-o paradă pe drumul național, până în parcul comunal.

DSC_1124Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

În parc, mulțimea a urmărit spectacolul, dar și reprezentațiile formațiilor care, înainte să urce pe scenă, își prezentau numărul printre spectatori.

Atmosfera a fost întreținută cu vin fiert, dar și cu produse preparate la grătar, în zăpadă.

Mulți dintre cei aflați la această manifestare au spus că au sărbătorit Revelionul la fel ca toată lumea, dar că Anul Nou începe abia după această sărbătoare.

În comunitățile de ruși lipoveni și ucraineni, dar și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți sau în orașul Gura Humorului, unde sunt creștini ortodocși de rit vechi, sărbătorile de iarnă au loc cu două săptămâni mai târziu.

În satele cu etnici ucraineni, băieți și fete obișnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopții de 13 spre 14 ianuarie, iar gazdele îi întâmpină pe urători în ușă, apoi îi poftesc să guste bucatele pregătite special pentru noaptea de Anul Nou, oferindu-le și câte un păhărel de țuică.

Ce bucate tradiționale se pregătesc de Anul Nou vechi

În comunitățile de ruși se mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiționale de sărbători, respectiv un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroște, urechiușe din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare, dar și cozonac, cârnați și sarmale.

Luni seara, se organizează balul de Anul Nou, la finalul căruia este pregătit un foc de artificii.

Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România are sediul central la Mănăstirea Slătioara, în comuna Râșca, fiind condusă de IPS Vlasie Mogârzan, Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.

Creștinii ortodocși de stil vechi respectă tradițiile și obiceiurile celor de stil nou, cu singura deosebire că acestea sunt decalate cu 13 zile. Decalajul a apărut în anul 1924, când o parte din creștinii ortodocși au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menținându-l pe cel Iulian.

Citește și: FOTOREPORTAJ/ RADET, tabloul risipei din Bucureşti. Imaginile care anunță colapsul mamutului energetic

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.