Visul Facebook de a conecta întreaga lume a murit. Ce ne oferă Mark Zuckerberg în schimb
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prima scădere a numărului de utilizatori activi din istoria Facebook marchează un moment de cotitură în universul rețelelor sociale și arată și limitarea platformei construite de Mark Zuckerberg. Este și motivul pentru care Meta, compania mamă, mizează acum pe metavers, lumea virtuală paralelă în care speră că ne vom muta, măcar parțial, arată analizele Washington Post și New York Times.
Cuprins:
Timp de 18 ani, din momentul în care a fost creată de Mark Zuckerberg în camera sa de cămin de la Harvard, Facebook a crescut în mod constant, în ciuda scandalurilor, a competiției și a presiunii din partea legislatorilor. Până acum.
Meta, noul nume al companiei, a anunțat miercuri că Facebook a pierdut pentru prima dată aproape un milion de utilizatori, în ultimul trimestru al anului trecut.
În vreme ce compania, ca întreg, care mai conține Instagram și WhatsApp printre altele, a continuat să crească, rețeaua sa socială majoră a stagnat la „doar” două miliarde de utilizatori zilnici.
Informația că Facebook și-ar fi atins apogeul în 2021 a fost una simbolică, dar tabloul problemelor este mai complex, mai ales că acțiunile Meta au intrat într-un picaj care a șters 220 de miliarde de dolari din valoarea companiei.
Pentru investitori, spre exemplu, un semnal îngrijorător ar fi și acela că Meta nu reușește să monetizeze cum trebuie produsul Reels, formatul short-video al Instagram, un răspuns la rivalul TikTok.
Mai important, setările introduse de Apple, care au permis posesorilor de iPhone să își protejeze mai solid datele personale, au limitat abilitatea Facebook de a-și bombarda utilizatorii cu reclame țintite, ceea ce a redus semnificativ profitul companiei.
Problematic pentru Meta este faptul că utilizatorii de iPhone reprezintă o piață mai profitabilă pentru companiile de publicitate decât, spre exemplu, utilizatorii de Android. Asta pentru că pur și simplu ei cheltuie în mod obișnuit mai mulți bani pe produse și aplicații sugerate de reclame.
Apple nu își va schimba însă politica, acea care permite utilizatorilor să aleagă dacă permit sau nu aplicațiilor (inclusiv Facebook) să le monitorizeze comportamentul. Rezultatul? Doar această problemă va reduce profitul Meta cu 10 miliarde în 2022, potrivit oficialilor.
Nu în ultimul rând, relevante au fost pentru investitori și cheltuielile tot mai mari alocate de Meta tentativei sale de a construi un univers al realității virtuale pentru utilizatori - celebrul metavers - un viitor posibil profitabil, dar încă nesigur.
Iar spectrul unor măsuri posibile ale autorităților din domeniul concurenței împotriva companiei generează și el dificultăți.
Meta se află în centrul unor anchete, inclusiv una a Comisiei Federale de Comerț și altele ale procurorilor generali din diverse state americane, care vor să afle dacă compania a încălcat regulile concurenței.
Zuckerberg a subliniat că Meta nu are un monopol și a arătat cu degetul spre concurența puternică reprezentată de giganți precum TikTok sau Google.
Dar în vreme ce în trecut achiziția Instagram sau WhatsApp a fost făcută fără obstacole, în prezent, Meta are probleme și atunci când încearcă să facă și cumpărături mai mici, în domeniul realității virtuale spre exemplu, unde ar dori să achiziționeze Roblox Corp., o companie de succes. Autoritățile nu sunt de acord.
Conectarea oamenilor. Cu orice preț
Numărul de utilizatori zilnici ai aplicației Facebook se stabilizase deja de câțiva ani. Iar acest număr este totuși enorm: două miliarde de oameni intră zilnic în rețea. Dar nu este ceea ce și-a dorit mereu Facebook, și anume să conecteze pe toată lumea, întreaga lume, chiar și pe cei care nu au încă acces la internet.
În vreme ce este posibil ca Facebook să își reia creșterea într-o anumită formă în viitor, declinul înregistrat anul trecut semnifică faptul că visul lui Zuckerberg nu va fi realizat - cel puțin nu în această formă, crede Washington Post.
Pentru utilizatorul obișnuit al rețelei, aceasta nu înseamnă mare lucru pe termen scurt. Rețeaua socială rămâne una uriașă, indispensabilă pentru mulți. Facebook nu s-a prăbușit.
Mai degrabă, momentul este unul care semnalează o schimbare, una care presupune că Facebook nu va mai rămâne neapărat în centrul atenției Meta, atenție care va fi îndreptată spre metavers și spre alte zone de inovație.
Acest rol mai puțin important al Facebook ar putea să ofere asigurări celor care s-au plâns pe bună dreptate că rețeaua socială are un efect negativ asupra discursului public și a democrației. Dar ar putea însemna totodată că Meta va fi mai puțin preocupată să modereze și să controleze conținutul negativ al platformei, așa cum a promis.
Clar pare să fi devenit că Instagram, WhatsApp și, tot mai mult, divizia însărcinată cu realitatea virtuală sunt viitorul companiei. Meta va face probabil tot ce va putea pentru a le asigura creșterea, pentru a-și întrece competitorii și pentru a convinge utilizatorii să petreacă tot mai mult timp aici.
Când a construit Facebook, Zuckerberg nu a dorit doar cea mai mare rețea socială. El a intenționat să creeze un instrument pe care toată lumea îl va folosi, ceva ce va deveni parte a fibrei societății globale. A ajuns mai departe decât oricine la acest capitol, doar că nu până la capăt.
Pentru a înțelege cât de importantă a fost creșterea pentru identitatea Facebook nu trebuie decât să citim circulara unui oficial al companiei, Andrew „Boz” Bosworth, în prezent CTO al Meta.
„Starea naturală a lumii nu este cea conectată”, a scris Bosworth în mesajul adresat angajaților, obținut de BuzzFeed în 2018. „Nu este unificată. Este fragmentată de granițe, limbi și de produse tot mai diferite. Cele mai bune produse nu câștigă. Cele pe care le folosește toată lumea câștigă”, a spus el.
Imperativul Facebook era, prin urmare, acela de a construi produsul pe care toată lumea îl folosește, instrumentul care unifică în cele din urmă o comunitate globală fragmentată într-o singură rețea uriașă.
Iar compania va urma acest scop cu orice preț, chiar cu prețul unor vieți ale utilizatorilor, „pentru că asta e ceea ce facem. Conectăm oamenii”, a concluzionat el.
Bosworth a spus ulterior că a scris aceste cuvinte în spiritul dezbaterii, că nu credea cu adevărat ceea ce a spus, iar Zuckerberg a asigurat și el același lucru, dar acțiunile companiei au dovedit că aceste principii sunt urmate.
Revelatoare au fost în acest sens declarațiile fostei managere de produs a Facebook, Frances Haugen, făcute anul trecut, prin intermediul publicației Wall Street Journal, în care tema de bază a fost faptul că rețeaua socială pune profitul pe primul loc, ignorând siguranța utilizatorilor și efectul toxic asupra democrației.
Ea a oferit și exemple. În Myanmar, mii de oameni au fost uciși și sute de mii alungați din case, într-un conflict etnic vechi, dar alimentat în 2018 și de dezinformările și ura de pe Facebook. În Etiopia, cel puțin două episoade violente care s-au soldat cu peste 100 de morți au fost legate de o serie de postări virale de pe rețeaua socială.
Nu era ceva nou, dar a fost important faptul că o persoană care a petrecut ceva vreme în interiorul companiei a venit pentru a spune în mod răspicat aceste lucruri.
Un declin global pentru rețeaua socială
Pentru Facebook nu era suficient să îi conecteze pe oamenii cu acces la internet. În 2003, înainte ca mărirea numărului de utilizatori să încetinească, Zuckerberg a anticipat că în cele din urmă va fi constrâns de realitate să găsească o alternativă la faptul că pur și simplu jumătate din populația globului nu are o conexiune stabilă.
Așa că a construit un plan de a conecta „următoarele 5 miliarde” de oameni, oferind gratuit un soi de internet limitat, centrat pe Facebook, săracilor lumii.
Numit Internet.org, rebranduit ulterior drept Free Basics, acest proiect nu și-a atins scopurile, câștigând în unele piețe și pierzând în altele din cauza neîncrederii publice, a naționalismului digital și a strategiei prea încrezătoare a companiei.
Însă Facebook a continuat să crească pe măsură ce tot mai mulți oameni s-au conectat la internet fără ajutorul său. Chiar și în 2018, când numărul de utilizatori a stagnat în SUA și Canada, creșterea a fost asigurată de utilizatorii din restul lumii.
Miercuri, datele au arătat că această stagnare s-a instalat la nivel global. Cel mai mare declin al numărului de utilizatori zilnici nu a venit din SUA, ci dintr-o categorie pe care compania o încadrează la „restul lumii”, unde intră Africa și America latină.
Zuckerberg are capacitatea de a reinventa Facebook și prin ea a compensat de ceva ani stagnarea platformei. Acum mai mulți ani, el a realizat că numărul utilizatorilor din SUA și Canada nu va mai crește, așa că a schimbat algoritmul care guvernează news-feed-ul pentru a prioritiza angajamentul oamenilor și pentru a-i determina pe aceștia să petreacă mai mult timp în rețea.
De asemenea, a cumpărat Instagram și WhatsApp, care continuă să crească. Iar pierderea utilizatorilor nu a însemnat și că compania pierde bani pe termen scurt - de fapt, veniturile Facebook pe cap de utilizator au continuat să crească în ultimul trimestru al anului trecut.
Meta mai are opțiuni pentru a-și crește profiturile capitalizând mai eficient produse precum Reels. Iar Facebook mai poate crește pe piețe precum Africa, unde multe depind de accesul oamenilor la internet.
Cum arată viitorul?
Toate aceste informații clarifică ceva mai bine intenția Meta de a pivota spre construirea metaversului, practic o altă rețea socială, una mult mai reală, mai exact în realitatea virtuală.
Zuckerberg încearcă acum să impună o nouă viziune a lumii digitale în care noi, utilizatorii, vom trăi vieți paralele, vom interacționa prin avatarurile noastre, vom locui în spații virtuale. Și, evident, vom cheltui bani.
Metaversul este o lume digitală complexă, care există în paralel cu cea reală. Termenul a fost inventat de scriitorul american Neal Stephenson în romanul său din 1992, „Snow Crash”.
Metaversul a devenit mai posibil și mai tangibil în timpul pandemiei, când multă lume s-a mutat în online, cu munca, cumpărăturile, relațiile.
Exemple de metavers sunt la un nivel incipient chiar rețelele sociale, dar conceptul propus de Meta și alții ca ea este mult mai ambițios și implică adevărate universuri digitale 3D în care avatarurile utilizatorilor vor putea vorbi și interacționa în mod complex.
Dotați cu ochelari speciali, eventual cu o vestă care preia gesturile din lumea virtuală și le transformă în senzații tactile. Deocamdată, lucrurile arată cam rudimentar, dar ele se vor îmbunătăți.
Una dintre cele mai mari platforme virtuale deja existente este VRChat, care permite utilizatorilor să joace jocuri, să discute sau să își construiască propriile lumi. VRChat nu aparține Meta, dar utilizatorii care vor să aibă parte de o experiență imersivă trebuie să folosească ochelarii speciali, mulți dintre ei produși de Meta.
Analiștii cred că metaversul vândut de Zuckerberg este o zonă cu un potențial mai mare de creștere. Dar nu toți sunt convinși, iar unii experți au observat că, deocamdată, succesul major al Meta este acela că a convins jurnaliștii să scrie mult despre metavers.
În plus, lucrurile sunt neclare și potențial periculoase, așa cum au demonstrat-o numeroasele experiențe ale femeilor agresate virtual pe diferite platforme, ceea ce pune iarăși sub semnul întrebării capacitatea companiilor de a reglementa zona virtuală. Unii critici atrag atenția spre adicția pe care ar putea să o provoace conectarea, iar alții cred că viața într-o astfel de lume virtuală ar fi pur și simplu distopică, mai ales că ar fi guvernată de companii.
Iar din punctul de vedere al cotei de piață, Meta nu este nici pe departe singura companie care are un interes în acest domeniu.
