Vladimir Plahotniuc, condamnat la 19 ani pentru mai multe infracțiuni în dosarul fraudei bancare

Instanța a dispus confiscarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile fostului politician

Decizia, pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost dată în lipsa lui Plahotniuc, care a refuzat să fie prezent la proces, relatează Ziarul de Gardă. Totodată, instanța a dispus confiscarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile fostului politician, suma fiind solicitată de Ministerul Finanțelor.

Sentință istorică. Procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru cel mai influent oligarh din Rep. Moldova

Procurorii responsabili de dosarul lui Vladimir Plahotniuc au cerut luni o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru acest oligarh extrădat din Grecia în septembrie 2025 și judecat pentru delapidarea unui miliard de dolari, pe fondul acuzațiilor de acțiuni în favoarea Kremlinului.

Vorbind în instanță în februarie, Plahotniuc a pretins că dosarul este „politic”, cu acuzații „complet fabricate”.

Decizia a fost luată de un complet de judecată format din trei magistrați: Sergiu Stratan, Ana Cucerescu și Olga Bejenari.

Sentința nu este definitivă

Sentința pronunțată de Judecătoria Chișinău nu este definitivă, având drept de apel la Curtea de Apel Centru. Totuși, decizia de confiscare a peste 60 de milioane de dolari din conturile lui Vladimir Plahotniuc a fost confirmată, marcând un moment important în lupta împotriva corupției din Republica Moldova. Cazul reprezintă unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din istoria recentă a țării, cu implicații politice și economice semnificative.

Vladimir Plahotniuc, acuzat pentru dispariția a 1 miliard de dolari și devalizarea a trei bănci

Vladimir Plahotniuc, fost deputat și liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, a controlat în secret instituții-cheie din Republica Moldova, inclusiv pe vremea conducerii comuniste, și a fost considerat mulți ani drept cel mai influent om din țară, dar a fugit în străinătate în 2019, într-o perioadă în care era anchetat în mai multe dosare.

El este acuzat în special pentru rolul jucat în dispariția a 1 miliard de dolari și devalizarea a trei bănci. Un alt oligarh, Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare în acest dosar. Șor a fugit inițial în Israel, după care s-a mutat în Rusia, de unde organizează acțiuni destabilizatoare împotriva Republicii Moldova în coordonare cu regimul de la Moscova.

Uniunea Europeană a anunțat în vara anului trecut sancțiuni împotriva lui Plahotniuc și a altor șase persoane pro-ruse acuzate că încercau să destabilizeze Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, proeuropean, în pofida ingerințelor Kremlinului.

Plahotniuc a fost arestat la sfârșitul lunii iulie pe aeroportul din Atena, în urma unei notificări roșii emise de Interpol, în timp ce încerca să ajungă la Dubai. El a fost adus în cătușe la Chișinău la două luni de la arestarea sa în Grecia.

„Caracatița” lui Plahotniuc s-a extins și în România

Vladimir Plahotniuc, condamnat la 19 ani pentru mai multe infracțiuni în dosarul fraudei bancare

După ce a pierdut puterea, Partidul Democrat din Moldova (PDM), vehiculul politic al oligarhului Vladimir Plahotniuc, s-a scindat în anul 2020. Șase membri ai partidului au format grupul parlamentar Pro Moldova, devenit apoi Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM). Toți deputații care au dezertat din PDM au avut legături cu Plahotniuc, motiv pentru care PDMM este considerat ca fiind asociat infractorului arestat în Grecia și extrădat de curând.

Din acest motiv, PDMM a fost exclus de la ultimele alegeri, dar și pentru că autoritățile de la Chișinău au considerat că există „potențiale acțiuni subversive” ce s-ar derula prin intermediul formațiunii. Andrian Candu, Sergiu Sîrbu, Eleonora Graur, Vladimir Cebotari, Grigore Repeșciuc și Corneliu Padnevici sunt fondatorii PDMM, partid condus acum de Boris Foca. Mulți dintre aceștia fac afaceri și în România.

Andrian Candu, finul și fostul partener de afaceri al oligarhului Vladimir Plahotniuc, s-a retras din politica de la Chișinău în 2021 pentru a-și extinde interesele economice în România. Fostul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, al cărui nume a fost vehiculat în dosarul „miliardului furat” și care este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, controlează în prezent două firme de consultanță și software la București: Bizmatters Consulting și Meta Soft Innovations.

Deși Candu se află sub lupa autorităților moldovene, firmele sale din România au raportat profituri considerabile, Bizmatters fiind chiar implicată într-un proiect de asistență tehnică finanțat de Uniunea Europeană.

Expansiunea „locotenenților” lui Plahotniuc în România nu se limitează la grupul Candu, ci cuprinde o întreagă rețea de foști oficiali moldoveni care activează în sectoare strategice precum aviația și infrastructura.

Vladimir Cebotari, fost ministru al justiției, a lansat cu succes compania aeriană Fly One România, în timp ce Valentin Vizant, nașul de cununie al deputatului Sergiu Sîrbu, coordonează proiectul primului aeroport privat din România, la Alexeni, printr-o investiție estimată la 400 de milioane de euro.

În paralel, alți apropiați ai regimului Plahotniuc sau ai fugarului Ilan Șor, precum Corneliu Padnevici sau Boris Foca, au încercat să își consolideze prezența pe piața imobiliară sau a turismului din România. Această „caracatiță” financiară demonstrează cum figuri marcante ale vechii puteri de la Chișinău, multe vizate de anchete penale sau sancțiuni, au reușit să își securizeze averile prin investiții transfrontaliere în județe precum Iași, Prahova sau Ialomița.

„Plaha”, serialul Netflix inspirat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a devenit rapid un fenomen

Serialul „Plaha”, lansat recent pe Netflix și regizat de Igor Cobileanski, a devenit un fenomen cultural și politic, oferind o incursiune brutală în istoria recentă a Republicii Moldova prin prisma ascensiunii oligarhului Vladimir Plahotniuc. Protagonistul seriei, actorul Iulian Postelnicu, îi dă viață lui Vlad Plaha într-o producție de anvergură, cu un buget de peste 1,3 milioane de euro, care documentează modul în care crima organizată și corupția instituțională au pus stăpânire pe statul moldovean după căderea URSS.