Vladimir Putin, sub papucul lui Xi Jinping. Cum este forțat liderul de la Kremlin să furnizeze Chinei gaze la prețul pieței interne din Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul rus Vladimir Putin efectuează marți și miercuri cea de-a 25-a sa vizită în China pentru a încerca din nou să-l convingă pe omologul său Xi Jinping să accepte construcția gazoductului „Power of Siberia 2”. Principalul obstacol rămâne prețul gazului. Deși Gazprom a propus între timp o ofertă considerată foarte avantajoasă, totuși partea chineză nu s-a arătat impresionată, relatează The Moscow Times.
Cuprins:
- Xi Jinping îi pune condiții lui Vladimir Putin pentru construcția „Power of Siberia 2”
- Liderul rus este disperat să vândă gaze Chinei
- Beijingul a devenit „Mecca” lui Putin
- Portița găsită de Putin pentru a-l convinge pe Xi
- Ce presupune proiectul „Power of Siberia 2”
- Toate cărțile sunt în mâna Chinei în relația cu Rusia
Xi Jinping îi pune condiții lui Vladimir Putin pentru construcția „Power of Siberia 2”
Potrivit unei surse citate de agenția de știri economice Bloomberg, regimul de la Moscova vrea să ajungă la o înțelegere cu Beijingul până în septembrie. Totuși, progresul negocierilor depinde exclusiv de Xi și nu există niciun semn că liderul chinez i-ar oferi cu ușurință lui Putin un acord asupra gazoductului „Power of Siberia 2”.
O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Financial Times că se îndoiește că Beijingul și Moscova vor reuși să ajungă la o înțelegere, deoarece partea chineză vrea acum să cumpere gaze rusești la un preț apropiat de cel de pe piața internă din Rusia. Prețul la gaze în Rusia este puternic subvenționat și se situează în jurul valorii de 50 de dolari pentru mia de metri cubi, fiind de cinci ori mai mic decât prețul de 258 de dolari plătit în prezent de China.
Potrivit sursei citate de Financial Times, China nu vrea să-și asume angajamente pe termen lung, întrucât estimează că cererea de gaze de pe piața sa internă a atins, cel mai probabil, un vârf, în timp ce economia nu mai dă semne de creștere. În plus, China are rezerve mari de cărbune și se axează pe dezvoltarea sectorului energiei regenerabile.
Liderul rus este disperat să vândă gaze Chinei
În septembrie anul trecut, după vizita unei delegații ruse la Beijing, președintele Gazprom, Aleksei Miller, a susținut, doar pentru presa rusă, că părțile „au semnat un memorandum obligatoriu din punct de vedere juridic privind construcția gazoductului «Power of Siberia 2» și a conductei de tranzit «Soiuz Vostok» prin Mongolia”. China nu a confirmat această informație.
După aceea, inginerii Gazprom s-au ocupat de pregătirea documentației tehnică. În martie, s-a aflat că Beijingul a inclus „lucrările pregătitoare pentru ruta centrală a gazoductului ruso-chinez” în planul actualului cincinal, valabil până în 2030, dar documentul nu menționează direct „Power of Siberia 2”. Moscova și Beijingul nu reușesc încă să ajungă la un acord privind prețul și volumele de achiziție, notează Financial Times.
Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a recunoscut luni că subiectul gazoductului „«Power of Siberia 2» va fi discutat foarte detaliat” cu ocazia vizitei liderului rus în China.
Beijingul a devenit „Mecca” lui Putin
China, de care Rusia a ajuns să depindă tot mai mult, s-a transformat pentru liderul de la Kremlin într-o destinație esențială pentru salvarea regimului său. Actuala vizită este deja a 25-a a lui Putin în China, după cum a menționat Ministerul de Externe de la Beijing.
Dependența Rusiei de importurile de tehnologii din China a ajuns până la 90%, în pofida „suveranității” clamate de liderul de la Kremlin.
Anul trecut, schimburile comerciale dintre dintre Rusia și China au scăzut cu 6,9%, până la 228 de miliarde de dolari. Dar, de la începutul acestui an, comerțul bilateral a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă din 2025, depășind 85 de miliarde de dolari.
O parte importantă a acestei creșteri este explicată, cel mai probabil, de dependența Rusiei de importurile de componente pentru nevoi militare, consideră Aleksander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Studierea Rusiei și Eurasiei de la Berlin. „China se află într-o poziție foarte avantajoasă, deoarece Rusia este nevoită să apeleze la ea din nou și din nou. Este pur și simplu un furnizor de neînlocuit”, subliniază Gabuev.
Portița găsită de Putin pentru a-l convinge pe Xi
Potrivit lui Ușakov, Putin este însoțit în China de șefii Gazprom și Rosneft, cinci viceprim-miniștri și opt miniștri, care vor semna „în jur de 40 de documente”. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, face parte la rândul ei din delegație.
Războiul din Orientul Mijlociu, care afectează 20% din piața globală de gaze și petrol, poate reprezenta o șansă pentru Putin ca să-l convingă pe Xi să ia în calcul o nouă sursă de aprovizionare cu gaze din Rusia.
„Acesta este cel mai potrivit moment pentru o astfel de înțelegere: China are nevoie de (un acord - n.r.) mai mult ca oricând, iar Rusia se află într-o situație disperată și caută noi surse de venit”, susține Gabuev.
Ce presupune proiectul „Power of Siberia 2”
Prevăzut pe o lungime 2.600 de kilometri, gazoductul „Power of Siberia 2” ar porni din îndepărtata Peninsulă Yamal din nordul Siberiei, care găzduiește cele mai mari rezerve de gaze naturale ale Rusiei, apoi ar traversa Mongolia înainte de a ajunge în China, notează AFP.
Capacitatea sa de livrare este estimată la aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, adică aproximativ 12% din consumul total de gaze al Chinei în 2025.
Acest proiect a devenit crucial pentru Kremlin din cauza sancțiunilor occidentale impuse pentru priva de mijloace financiare mașinăria de război a Rusiei.
„Power of Siberia 1”, primul gazoduct dintre Rusia și China, este operațional din 2019, cu o capacitate de aproximativ 38 de miliarde de metri cubi pe an.
„Pentru Rusia, (Power of Siberia 2 - n.r.) ar fi o gură de oxigen strategică după ce a pierdut cea mai mare parte a pieței europene de gaze”, a comentează pentru AFP Alexander Korolev, lector în științe politice și relații internaționale la UNSW Sydney.
Pentru China, pe de altă parte, „această conductă este o chestiune de securitate energetică și o pârghie de negociere (...). I-ar permite să își diversifice aprovizionarea îndepărtându-se de blocajele maritime”, adaugă profesorul de la UNSW Sydney.
„De mai mulți ani, atitudinea chinezilor este ceva de genul: «Dacă se întâmplă, este grozav, dacă nu, ne vom descurca și fără»”, remarcă pentru AFP Aleksei Gromov, directorul Institutului pentru Energie și Finanțe, cu sediul în Rusia.
Kremlinul speră acum să profite de volatilitatea prețurilor la hidrocarburi și de închiderea Strâmtorii Ormuz pentru a relansa proiectul, notează și AFP.
„Criza actuală ar putea crește șansele ca gazoductul «Power of Siberia 2» să devină realitate”, afirmă pentru AFP Natasha Kuhrt, lector la King's College London.
Toate cărțile sunt în mâna Chinei în relația cu Rusia
Cu toate acestea, „toate cărțile sunt în mâinile Chinei”, care va juca „fără compromisuri în ceea ce privește prețurile”, semnalează ea, reamintind că Putin a așteptat 20 de ani până la finalizarea construcției „Power of Siberia 1”.
Chiar dacă Putin va obține un acord asupra construcției gazoductului „Power of Siberia 2”, Rusia ar putea exporta Chinei cel mult aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Această cantitate ar reprezenta doar aproximativ două treimi din cea pe care Rusia o vindea Europei înainte ca Putin să declanșeze războiul la scară largă din Ucraina. În plus, prețul livrărilor către China este de câteva ori mai mic decât cel practicat anterior pe piața europeană.
„Interesul Chinei pentru Rusia este determinat de avantajele strategice pe care Moscova le oferă: securitate energetică, acces la resurse esențiale și deschidere către Arctica. Dar Rusia are nevoie de China mult mai mult decât are China nevoie de Rusia”, conchide Vita Spivak, de la compania de consultanță geostrategică Gatehouse.
