Livetext Război în Iran, ziua 82. Putin și Xi critică SUA și promit stabilitate pe piața energiei în caz de război

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că pușcașii marini americani au urcat la bordul unui petrolier comercial sub pavilion iranian în Golful Oman, suspectat că a încercat să încalce blocada impusă de administrația Trump asupra porturilor din Iran. Forțele americane au eliberat nava după percheziție și au obligat echipajul să își schimbe cursul, CENTCOM precizând că armata SUA a redirecționat deja 91 de nave comerciale de la instituirea acestei blocade.

În ciuda negocierilor de pace aflate în desfășurare, regimul de la Teheran dorește în continuare să îi pedepsească pe Donald Trump, Benjamin Netanyahu și amiralul american Brad Cooper, considerați responsabili pentru asasinarea fostului lider suprem Ali Khamenei, scriecotidianul elevețian Blick. Potrivit informațiilor apărute, Iranul ar lua în calcul oferirea unei recompense uriașe, în valoare de 58 de milioane de dolari, pentru capul președintelui Statelor Unite.

Blocarea strâmtorii Ormuz riscă să declanșeze o criză alimentară globală severă în următoarele șase până la douăsprezece luni, dacă guvernele nu acționează rapid, a avertizat miercuri Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO), citată de Politico.

Potrivit FAO, deciziile luate acum de fermieri și autorități cu privire la utilizarea îngrășămintelor, importuri, finanțare și tipuri de culturi vor influența dacă prețurile alimentelor vor exploda spre finalul anului 2026 sau începutul lui 2027.

Citeşte întreaga ştire: Lumea mai are șase luni la dispoziție pentru a preveni o criză alimentară majoră, avertizează ONU. „Prețurile pot exploda la final de an”

Germania, Belgia, Italia și Canada au condamnat dur Israelul după apariția imaginilor în care activiștii internaționali de pe flotila pentru Gaza apar legați și umiliți, clipul fiind distribuit inițial chiar de ministrul Itamar Ben-Gvir. În timp ce Berlinul și Bruxelles-ul au catalogat tratamentul drept complet inacceptabil, ministrul canadian de externe, Anita Anand, a dispus convocarea de urgență a ambasadorului israelian, reamintind că Ottawa l-a sancționat deja pe Ben-Gvir pentru instigare la violență și cerând respectarea demnității umane.

Liderii Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, au reafirmat la Beijing soliditatea relațiilor bilaterale în fața presiunilor occidentale, lansând un apel ferm pentru o încetare urgentă a focului în Orientul Mijlociu. În contextul blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran, Xi Jinping a avertizat că regiunea se află într-un punct critic pentru aprovizionarea globală cu energie, în timp ce Putin a asigurat China că Rusia va rămâne un furnizor de resurse extrem de stabil și de încredere.

Ministrul saudit de externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a salutat decizia președintelui american Donald Trump de a suspenda atacul împotriva Iranului pentru a acorda o șansă diplomației. Într-o postare pe platforma X, oficialul a cerut Teheranului să răspundă urgent eforturilor de negociere, în vederea obținerii unui acord cuprinzător care să asigure libertatea navigației în Strâmtoarea Hormuz și securitatea în regiune.

Prețul petrolului a înregistrat o scădere de peste 5 procente, cotația pentru barilul de tip Brent coborând până la valoarea de 105,70 dolari, în urma eforturilor președintelui american Donald Trump de a stabiliza piețele prin mesaje optimiste.

Liderul de la Casa Albă a declarat că negocierile cu Iranul se află în „etapele finale”, însă a lansat și un avertisment ferm, precizând că noi atacuri vor fi luate în calcul dacă autoritățile de la Teheran nu vor accepta semnarea unui acord.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a acuzat Statele Unite că urmăresc declanșarea unei noi etape de război, pe fondul mișcărilor deschise și secrete ale inamicului. Oficialul de la Teheran a dat asigurări cetățenilor că armata iraniană a folosit perioada de încetare a focului pentru a-și reconstrui forțele și a avertizat ferm că Iranul va face tabăra adversă să regrete profund orice tentativă de a lansa un nou atac

Pana aproape totală a internetului din Iran se află acum în „a 82-a zi… țara fiind încă în mare parte izolată de internetul global după 1944 de ore”, potrivit organizației de supraveghere a internetului NetBlocks.

Guvernul iranian a impus întreruperea în întreaga țară la câteva ore de la începerea războiului dintre SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, care a urmat unei întreruperi similare de 20 de zile în timpul protestelor antiguvernamentale la nivel național din ianuarie.

Ministrul de extremă dreapta al securității naționale din Israel, Itamar Ben Gvir, a stârnit controverse majore după ce a publicat pe rețelele sociale un videoclip cu activiștii reținuți de pe flotila pentru Gaza. În imagini, care au fost însoțite de mesajul ironizator „Bun venit în Israel”, zeci de activiști apar cu mâinile legate la spate și cu frunțile la pământ pe puntea unei nave militare unde imnul israelian răsună la intensitate maximă, oficialul fiind filmat ulterior în timp ce flutură steagul țării în fața deținuților.

ככה אנחנו מקבלים את תומכי הטרור

Welcome to Israel 🇮🇱 pic.twitter.com/7Hf8cAg7fC
— איתמר בן גביר (@itamarbengvir) May 20, 2026
 

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat că țara sa opune o rezistență istorică unică în fața a ceea ce a numit „două armate teroriste globale”, referindu-se la Israel și Statele Unite. În cadrul unui mesaj transmis la comemorarea a doi ani de la moartea fostului președinte Ebrahim Raisi, Khamenei a recunoscut că războiul actual a făcut ca povara de pe umerii oficialilor de la Teheran să fie mai grea ca niciodată, arătându-se totodată recunoscător pentru unitatea de care dă dovadă națiunea.

Franța nu poate ști cu certitudine în acest moment dacă au fost amplasate mine în Strâmtoarea Ormuz, a declarat ministrul Apărării, Catherine Vautrin, după ce presa americană a relatat că cel puțin 10 mine au fost identificate în zonă.

„În acest moment, nu am nicio certitudine cu privire la acest subiect, dar, în orice caz, ne pregătim pentru necesitatea de a îndepărta potențialele mine”, a declarat Vautrin la radioul France Info.

Nave de deminare sunt trimise în regiune ca parte a unei potențiale viitoare misiuni franco-britanice în zonă, iar Franța are una la baza sa din Djibouti, a spus ea.

Einar Tangen, cercetător senior la Centrul pentru Inovație în Guvernanță Internațională din Beijing, spune că întâlnirea dintre Xi și Putin va fi urmărită cu îngrijorare la Washington.

Deși SUA „nu au vrut niciodată” ca Rusia și China să devină partenere, Tangen a susținut că cele două țări sunt complementare naturale în comerț. „Rusia este țara cu resurse numărul unu din lume, iar China este numărul unu în producție”, a declarat el pentru Al Jazeera.

El a respins ideea că relația este inegală. „Auziți mult din această narațiune conform căreia este cumva o relație inegală. Ei bine, China are nevoie de resurse… are nevoie de piețe și are nevoie de acces”, a spus el.

Tangen a susținut, de asemenea, că Iranul nu este singurul front pe care SUA „încearcă să interfereze cu accesul la energie”. El a indicat Venezuela, unde Trump a acționat pentru a prelua controlul asupra sectorului petrolier.

„Așadar, China are multe motive să își dorească o frontieră terestră stabilă cu Rusia, unde petrolul circulă foarte ieftin, iar gazul circulă la o treime din prețul pe care îl cumpără Europa. Și astfel este o situație de negociere egală. Nu încearcă să domine unii pe alții. Sunt buni prieteni.”

Timp de decenii, Rusia a furnizat armament Iranului, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană, avioane de antrenament și de vânătoare, elicoptere, vehicule blindate și puști cu lunetă în valoare de miliarde.

În timpul războiului împotriva Iranului, Rusia a continuat să ajute Teheranul cu „informații, date, experți și componente” pentru armament, a declarat pentru Al Jazeera Ihor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate Ucrainene.

Deși Moscova și Teheranul își proclamă cu voce tare parteneriatul strategic, acestea nu au o clauză de apărare reciprocă, iar Moscova nu a intervenit direct în conflict.

Dar furnizările de arme au fost reciproce – de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Iranul a furnizat Moscovei muniții și obuze de artilerie, arme de foc și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, căști și veste antiglonț.

Ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat că o navă operată de Coreea de Sud, care transportă două milioane de barili de țiței, traversează Strâmtoarea Hormuz în coordonare cu autoritățile iraniene.

„Consultările cu autoritățile iraniene au fost finalizate, iar nava a început să navigheze ieri. Traversează strâmtoarea cu mare precauție”, a declarat Cho politicienilor din Seul, potrivit agenției de știri Yonhap.

Cho a spus că este prima navă administrată de Coreea de Sud care traversează strâmtoarea de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

Traversarea are loc la aproximativ două săptămâni după ce nava HMM Namu, operată de Coreea de Sud, a fost lovită de două proiectile neidentificate în strâmtoare, avariind nava și rănind ușor un membru al echipajului.

Compania aeriană israeliană El Al a înregistrat pierderi în primul trimestru, susținând că războiul împotriva Iranului a ținut spațiul aerian al Israelului în mare parte închis zborurilor comerciale.

El Al, compania aeriană a Israelului, declară că a pierdut un net de 67 de milioane de dolari în perioada ianuarie-martie, comparativ cu un profit net de 96 de milioane de dolari cu un an mai devreme.

El Al a declarat că un dolar slab față de șekel și costurile mai mari ale combustibilului au determinat, de asemenea, o scădere a veniturilor în trimestru cu 27%, la 562 de milioane de dolari.

Compania aeriană israeliană a declarat că pagubele cauzate de război s-au ridicat la 145 de milioane de dolari, 90 de milioane de dolari fiind înregistrate în primul trimestru și 55 de milioane de dolari în al doilea trimestru.

Antrenorul echipei naționale de fotbal a Iranului, Amir Ghalenoei, și-a exprimat incertitudinea cu privire la faptul dacă toți jucătorii și membrii personalului își vor obține vizele pentru SUA pentru viitoarea Cupă Mondială, potrivit agenției de știri Tasnim.

„Încă nu suntem siguri că toți jucătorii și membrii personalului își vor primi vizele pentru SUA”, a declarat Ghalenoei. „Aceștia trebuie să ofere facilitățile necesare pentru vize pentru toate echipele care s-au calificat la Cupa Mondială.

„FIFA a luat măsuri pentru a se asigura că țara gazdă oferă cooperarea necesară cu echipe precum Iranul în această privință”, a adăugat el, conform raportului.

Senatul SUA a votat la limită pentru a promova o rezoluție care, dacă va fi adoptată, ar impune lui Trump să obțină aprobarea explicită a Congresului pentru a continua războiul împotriva Iranului.

Rezoluția a obținut 50 de voturi pentru, majoritatea din partea democraților, precum și a patru republicani.

Printre aceștia s-au numărat Rand Paul din Kentucky, Susan Collins din Maine și Lisa Murkowski din Alaska, care au votat cu toții în sprijinul unor rezoluții similare în trecut.

În special, senatorul din Louisiana, Bill Cassidy, și-a schimbat poziția și a votat da, iar acest lucru s-a întâmplat la câteva zile după ce a pierdut candidatura sa la primarele republicane pentru alegerile viitoare în fața unui candidat susținut de Trump. Între timp, senatorul John Fetterman din Pennsylvania a fost din nou singurul democrat care a votat împotriva măsurii.

Activiștii au forțat autoritățile olandeze să suspende pentru scurt timp traficul feroviar la Gara Centrală din Haga, marți seară, conform relatărilor din presa locală și a videoclipurilor postate online.

Slijpen geblazen. Eerste trein zojuist vertrokken vanaf het #station in #DenHaag. pic.twitter.com/3w0S2jXfNp
— Owen (@_owenobrien_) May 19, 2026
 

Potrivit presei locale, protestatarii au ocupat liniile pentru a cere intervenția guvernului olandez în situația din Gaza și pentru eliberarea activiștilor răpiți de Israel din Flotila Global Sumud. Cel puțin cinci persoane au fost arestate.

Videoclipurile incidentului au arătat că protestatarii s-au lipit unii de alții folosind țevi, forțând autoritățile să folosească o mașină de șlefuit pentru a tăia țevile și a le separa.

Protestul a avut loc la scurt timp după o demonstrație separată în apropierea clădirii parlamentului din Haga. În timpul acelei adunări, poliția a arestat între 70 și 80 de persoane care se adunau în semn de solidaritate cu Flotila Global Sumud care se îndrepta spre Gaza.

Petrolul rusesc devine un beneficiar cheie al războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, deoarece țările s-au grăbit să închirieze petroliere în urma deciziei lui Trump de a relaxa temporar sancțiunile împotriva Moscovei, au declarat analiștii.

„Rusia a devenit un beneficiar principal al conflictului din Orientul Mijlociu din cauza vidului masiv de aprovizionare creat de închiderea Strâmtorii Ormuz”, a declarat anterior George Voloshin, un analist independent în domeniul energiei cu sediul la Paris, pentru Al Jazeera.

„Rafinăriile globale sunt disperate după țițeiuri alternative, o nevoie pe care țițeiul rusesc o satisface în mod specific.”

El a adăugat că decizia SUA din 10 martie, care a expirat acum, de a acorda o amânare temporară pentru petrolul rusesc transportat „a oferit Moscovei o fereastră critică pentru a maximiza volumele de export și veniturile din petrol, permițând în esență țițeiului rusesc să acționeze ca principală sursă de aprovizionare la nivel mondial în timpul blocadei iraniene”.

Conform cifrelor Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), Rusia a câștigat încă 672 de milioane de euro (787 de milioane de dolari) din vânzările de petrol în primele două săptămâni ale războiului împotriva Iranului.

Liderii chinez și rus au ținut scurte declarații de deschidere înainte de a începe discuțiile.

Xi i-a spus lui Putin că cele două țări ar trebui să se ajute reciproc în dezvoltare și să promoveze construirea unui sistem de guvernanță globală mai just și mai rezonabil.

Putin a declarat că relațiile dintre cele două națiuni „contribuie la stabilitatea globală” și că Rusia rămâne un furnizor de energie fiabil în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Relația dintre China și Rusia este foarte diferită de relația dintre China și Statele Unite.

Putin a fost el însuși în China de 25 de ori și s-a întâlnit cu Xi de peste 40 de ori. Așadar, această vizită va fi cu adevărat despre aprofundarea coordonării și cooperării existente.

Se așteaptă ca cele două părți să se informeze reciproc cu privire la evoluțiile din Orientul Mijlociu și Ucraina, iar Xi îl va informa probabil pe Putin despre ceea ce s-a discutat cu Trump săptămâna trecută.

Putin este însoțit de o delegație numeroasă de lideri de afaceri și guvernamentali, iar Kremlinul spune că vor semna aproximativ 40 de acorduri diferite care acoperă domenii precum economia, turismul și educația.

Pentru Putin, principalul subiect de discuție va fi securitatea energetică și este foarte probabil să aducă în discuție conducta de gaz Power of Siberia 2 care leagă cele două țări. De la războiul din Ucraina, exporturile de gaze rusești către Europa au scăzut, iar Moscova are nevoie disperată de venituri pentru a le înlocui, mai ales că este deja al cincilea an al războiului.

Până acum, China a fost destul de reticentă din cauza dezacordurilor privind prețul.

De asemenea, nu se grăbește și nu vrea să devină prea dependentă de nicio țară pentru nevoile sale energetice. Deja cumpără o cantitate semnificativă de petrol și gaze din Rusia, dar Moscova speră că războiul din Iran și perturbările continue din Strâmtoarea Ormuz vor schimba acest calcul.

Ministerul Palestinian al Afacerilor Externe a condamnat interceptarea de către Israel a flotilei cu ajutoare destinate Fâșiei Gaza, catalogând acțiunea drept piraterie și o gravă încălcare a dreptului internațional.

Oficialii palestinieni avertizează că acest incident reprezintă o tentativă de a ascunde „crimele de genocid și înfometare” și au cerut ONU și Uniunii Europene să impună sancțiuni imediate împotriva Israelului pentru acțiunile sale din apele internaționale.

Oficialii israelieni se află în stare de alertă maximă și iau în calcul reluarea atacurilor asupra Iranului, pe fondul unor divergențe majore între conducerea politică și cea militară de la Tel Aviv.

În timp ce premierul Benjamin Netanyahu insistă pentru lovituri militare directe asupra unor noi ținte, armata preferă menținerea blocadei și a presiunii economice pentru a destabiliza regimul de la Teheran din interior.

Decizia finală privind momentul atacului rămâne sub semnul întrebării, fiind strâns legată atât de presiunile politice interne cu care se confruntă Netanyahu, cât și de poziția pe care o va adopta președintele Donald Trump.

• Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 81. Armata iraniană amenință că va deschide „noi fronturi” / Donald Trump insistă că va relua atacurile dacă Iranul nu va renunța la programul nuclear
• Iranul transmite în direct exerciții cu ținte reprezentându-i pe Trump și Netanyahu, iar Gărzile Revoluționare recrutează copii

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE