«Vreau ca Moşul să ajungă şi la copilaşii mei anul acesta»

Alina are şase ani şi îşi doreşte de mult o păpuşă mare, cum a văzut la alţi copii, dar pe care eu nu am avut niciodată posibilitatea să i-o cumpăr. Ciprian are nouă ani. E bolnav, are tetrapareză spastică şi face şi crize de epilepsie. Îi plac maşinuţele şi jucăriile care fac mult zgomot, dar pe care nu le-a văzut decât la televizor. Vă scriu rugându-vă din tot sufletul să mă ajutaţi ca măcar anul acesta Moşul să ajungă şi la copilaşii mei. Mulţumesc.

Alina Vasian, Timişoara

«Nu am bani de medicamente»

Am 53 de ani şi o pensie de 300 de lei pe lună. Sunt foarte bolnavă, am tromboflebită şi probleme cu ficatul, iar medicamentele mă costă în fiecare lună peste 150 de lei, şi încă nu mi le iau pe toate. În plus, plătesc chirie în fiecare lună, 100 de euro. Stau într-o cămăruţă la bloc cu soţul, cu băiatul, cu nora şi cei doi copii ai lor. Soţul este şomer, iar fiul meu abia câştigă cât să le dea de mâncare celor mici. Nu au cu ce să mă ajute. Sunt zile în care facem foamea. Eu nu îmi pot permite să rămân fără medicamente, fiindcă pot să mor. Nici chiria nu o mai putem plăti, iar proprietarul o să ne dea afară în pragul iernii. Mai am o fată, care are o tumoare varicoasă şi trebuie să vină să o vadă un doctor din Bucureşti. Nu are nici bani de drum. Vă rog să mă ajutaţi să îmi cumpăr pastile şi să-i dau fetei bani să ajungă şi ea la medic. Nu ne lăsaţi să ajungem bolnave pe drumuri!

Luminiţa Moldovan, Sebeş, Alba

Unde puteţi face donaţii:

Raiffeisen Bank, sucursala Sebeş
Titular cont Moldovan Luminiţa
Nr. Cont: RO93RZBR0000060011183207 (lei)

«O să rămân fără casă, dintr-o prostie»

Sunt veteran de război şi vă scriu pentru că am mare nevoie de ajutor. La 78 de ani, e posibil să rămân în stradă, dintr-o prostie. Fiind nevăzător, am apelat la o persoană să mă îngrijească până la bătrâneţe. Aceasta m-a pus să-i semnez un act din care trebuia să reiasă că, după moartea mea, casa îi va rămâne ei. Am fost însă escrocat. Din actul pe care l-am semnat, mergând pe încredere, reiese că i-am vândut casa respectivei doamne. Acest lucru nu e adevărat, însă. Cum era cu putinţă să-mi vând propria căsuţă, când eu sunt vai de capul meu? În momentul de faţă, mă judec cu fosta îngrijitoare. Marea mea rugăminte ar fi să mă ajute cineva cu bani să plătesc taxa de timbru şi un avocat, care să anuleze acel contract dubios, care mă poate arunca în stradă. Vă rog mult să mă ajutaţi. Dacă nu voi avea un avocat bun, îmi voi pierde casa. Chiar dacă e vorba de o cameră de 12 metri pătraţi, o bucătărie şi un grup sanitar, acesta e “palatul” meu şi de aici vreau să plec pe ultimul drum. Am auzit că s-a votat legea care protejează bătrânii înşelaţi de indivizi dubioşi. Până şi pentru animalele maltratate s-a votat o lege de protejare, şi s-au implicat presa, poliţia şi justiţia. Nu lăsaţi un om neajutorat de izbelişte!

 Marin Simionescu, Bucureşti

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE