Primăria Capitalei acuză proprietarii că blochează consolidarea unor blocuri cu risc seismic I: „Situație absurdă!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Capitalei anunță că două proiecte de consolidare a unor blocuri încadrate în risc seismic I, care riscă să se prăbușească la un cutremur major, sunt blocate deoarece o parte dintre proprietari refuză relocarea temporară, deși majoritatea locatarilor și-au dat acordul.
Cuprins:
- Oamenii refuză să plece din locuințe
- „Avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție”
- Legea nu prevede cum pot fi convinși proprietarii care refuză relocarea pe perioada lucrărilor
- Primăria avertizează asupra riscurilor
- Lista clădirilor din București în pericol de prăbușire la cutremur. Sunt peste 2.000 de imobile cu risc seismic
Oamenii refuză să plece din locuințe
Două proiecte de consolidare a unor blocuri încadrate în clasa de risc seismic I sunt blocate deoarece o parte dintre proprietari refuză să își elibereze locuințele pe perioada lucrărilor, deși majoritatea locatarilor și-au dat acordul pentru începerea intervențiilor. Anunțul a fost făcut de Primăria Capitalei, într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook.
Primăria Capitalei transmite că, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), încearcă să implementeze proiecte de consolidare finanțate din fonduri nerambursabile, însă în unele cazuri, acestea sunt împiedicate de refuzul unei părți dintre proprietari.
„Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuințe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul”, se arată în mesajul publicat de instituție.
Potrivit Primăriei Capitalei, motivele invocate de proprietarii care se opun lucrărilor sunt diverse.
„Fie au spații comerciale la parterul blocului și nu vor ca activitatea comercială să sufere pe perioada lucrărilor; sau au apartamente închiriate și, de asemenea, ar pierde câștigurile; alții și-au renovat locuințele și le pare rău că au cheltuit banii”, precizează instituția.
„Avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție”
Reprezentanții Primăriei spun că AMCCRS se confruntă în prezent cu două astfel de situații, în care procedurile administrative au fost deja finalizate.
„La ambele, avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție pentru desemnarea constructorilor”, se menționează în postare.
Primul exemplu este un bloc situat pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. „Un exemplu este blocul de locuințe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii își doresc consolidarea și deja au fost relocate, alte 8 familii nu-și doresc să plece și blochează proiectul. Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect”, transmite Primăria Capitalei.
Al doilea caz vizează un imobil de pe Calea Victoriei.
„Aici, dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, 20 refuză. Din cauza celor din urmă, blocul nu poate fi consolidat”, potrivit instituției.
Legea nu prevede cum pot fi convinși proprietarii care refuză relocarea pe perioada lucrărilor
Primăria Capitalei explică faptul că „asociațiile de proprietari sunt cele care solicită includerea imobilelor în programul de consolidare, iar pentru acest lucru este necesar acordul majorității proprietarilor. Asociațiile de proprietari sunt cele care vin către noi și ne solicită consolidarea imobilului. Pentru a intra în program, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din proprietari”, se arată în mesaj.
Instituția subliniază însă că legislația nu stabilește o procedură pentru situațiile în care o parte dintre proprietari refuză să părăsească temporar locuințele.
„Legea nu spune însă cum pot fi convinși restul locatarilor care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor”, precizează Primăria Capitalei.
Primăria avertizează asupra riscurilor
Potrivit instituției, lucrările de consolidare durează, în general, aproximativ doi ani, perioadă în care proprietarii beneficiază gratuit de soluții de relocare.
„Consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și mai costisitoare decât reabilitarea. Durează, de obicei, doi ani, perioadă în care asigurăm GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor fie în locuințe de necesitate ale primăriei, fie în chirii decontate”, se arată în postare.
Primăria mai precizează că aproximativ 90% din costurile lucrărilor sunt acoperite din fonduri nerambursabile, iar diferența este suportată de municipalitate și recuperată ulterior de la proprietari, eșalonat. „Circa 90% din costuri sunt acoperite de finanțările nerambursabile, iar restul de PMB, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de până la 15 ani. Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000 - 15.000 de euro (eșalonat în 5 până la 15 ani)”, transmite instituția.
În final, Primăria Capitalei atrage atenția asupra pericolului reprezentat de clădirile încadrate în risc seismic I. „Este vorba despre siguranța celor care locuiesc aici, dar și a trecătorilor. La un cutremur mare, imobilele riscă să se prăbușească”, se mai arată în mesajul publicat pe pagina oficială de Facebook.
Lista clădirilor din București în pericol de prăbușire la cutremur. Sunt peste 2.000 de imobile cu risc seismic
În București sunt peste 2.000 de clădiri cu risc seismic, majoritatea trecute în clasa I. Acestea se pot prăbuși total sau parțial în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter, precum cel din 1977.
Lista completă a clădirilor în pericol de prăbușire poate fi citită în documentul publicat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic în luna mai 2026.
În martie 2023, când primar general era actualul președinte al României, Nicușor Dan, Asociaţia de Dezvoltare Zona Metropolitană spunea că primele evaluări vizuale rapide ale imobilelor din Capitală se vor face până în septembrie 2023, iar prioritate urmau să aibă blocurile cu cel puțin trei etaje, construite înainte de 1968, și clădirile destinate educației și sănătății. Însă de atunci nu s-a mai comunicat nimic.
Mai mult, o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, dată publicității în același an, arăta că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, aproximativ 23.000 de clădiri din București pot suferi avarii semnificative.
Reamintim că, pe 4 martie 1977, un cutremur devastator, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a lovit România, provocând moartea a aproape 1.600 de persoane, inclusiv personalități de marcă, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky.
