Dosar "Tigrul de platan". "Insecta şi-a dezvoltat abilitatea de a suge sânge uman", dezvăluie medicii din Franţa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cotidianul Libertatea a intrat în posesia unui raport de caz care dezvăluie că tigrul de platan şi-a dezvoltat abilitatea de a suge sânge uman. Documentul, bazat pe studii moleculare, a fost realizat de o echipă de medici din Franţa şi publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane.
de Cătălin Doscaș
Fotografie principală: INQUAM PHOTOS/OCTAV GANEA
- "Ar trebui luată în considerare posibilitatea ca Corythucha ciliata (n.r. - tigrul de platan) să înţepe mai multe persoane consecutiv, cu implicații în transmiterea agenților infecțioși", subliniază raportul.
- Un specialist în entomologie susţine că insecta "trebuie să fie considerată o specie de carantină" şi că "statul ar trebui să intervină".
- Invazia tigrului de platan din Bucureşti a venit pe fondul achiziţiei de arbori din străinătate.
Tigrul de platan este o insectă de dimensiuni mici, originară din America de Nord. În Europa a fost depistată acum 54 de ani, mai exact în Italia, iar în România este de câţiva ani.
Numele i se trage de la aspect.
Văzute de aproape, aripile au o serie de nervuri mai ridicate şi sunt străbătute de benzi mai închise la culoare, tigrate. În engleză i se spune "gândacul dantelă". În română, tigrul de platan.
Despre această insectă s-a auzit în spaţiul public doar după ce s-a înmulţit excesiv, mai ales la Bucureşti.
Libertatea a explicat, în materialele anterioare, care au fost cauzele acestui fenomen.
EXCLUSIV/Dosarul "Tigrul de platan", micul monstru care ne poate îmbolnăvi. Toată Europa se chinuie să scape de copacul care atrage insecta, noi îl plantăm abuzivDosarul "Tigrul de platan". Cine a profitat de pe urma platanilor cumpărați pentru București când alte orașe occidentale reduceau numărul lor
Dacă în România este considerată o specie nou-venită, în Franţa, invaziile tigrului de platan au ajuns să fie controlate, ca urmare a politicilor duse de autorităţi.
Cu alte cuvinte, insecta are ştate vechi şi, astfel, a avut timp ca acolo, în Occident, să fie şi studiată.
Şi nu doar insecta în sine, ca parte a unor studii de ordin strict biologic, ci şi efectele pe care le produce acolo unde vieţuieşte.
Trei doctori parizieni, Arezki Izri, Valérie Andriantsoanirina şi Olivier Chosidow, au semnat, în august 2015, un raport de caz care a pornit de la un simplu examen clinic.
Un tânăr de 20 de ani s-a prezentat la spital cu urme de înţepături, vechi de câteva săptămâni.
Surprinzător, constată medicii, în timpul controlului a mai simţit o înţepătură în zona pieptului. Cauza: o insectă rătăcită.
Probele de laborator şi studiul molecular au demonstrat ulterior că e vorba despre tigrul de platan şi că insecta avea sânge uman în tractul digestiv.
După această descoperire, doctorii au corelat similitudinile cu alte cazuri şi, mai ales, cu alte "probe" aduse la spital de alţi pacienţi veniţi la consult cu aceeaşi problemă.
Concluziile cercetărilor ulterioare, publicate în Jurnalul Asociației Medicale Americane, au fost că:
"În 2013, trei cazuri de dermatoză ușoară au fost atribuite în Italia înţepăturii tigrului de platan, dar cauzalitatea nu a fost demonstrată. Raportul nostru de caz și studiul molecular al sângelui ingerat indică faptul că Corythucha ciliata poate înţepa oameni.Ca și în cazul înţepăturilor de păianjeni, cele ale tigrului de platan trec, în general, neobservate; cei mai mulți oameni nu raportează o reacție, iar leziunile cutanate și reacțiile sistemice se dezvoltă doar la o mică parte dintre cei înţepaţi.Corythucha ciliata se găsește de obicei pe copacii care cresc în condiţii naturale, dar, ca dăunător, aceasta este abundentă pe plantaţiile urbane și suburbane. Vara, insectele adulte se înmulţesc mult şi, adesea, pot cădea de pe frunze și ajung astfel pe oameni. Tigrul de platan poate, de asemenea, să invadeze locuinţele.Modul în care această insectă, de obicei oligofagă și vegetariană, a devenit sugător de sânge și cât la sută din populaţie a trecut prin această schimbare, justifică studii dedicate. Ar trebui luată în considerare posibilitatea ca mai multe persoane, consecutiv, să fie înțepate de Corythucha ciliata, cu implicații în transmiterea agenților infecțioși. Este necunoscut faptul că aceste insecte pot înțepa alte animale.Invaziile tigrului de platan pot avea consecințe asupra sănătății, iar aici sunt incluse înţepăturile neplăcute și reacțiile cutanate și sistemice.Clinicienii ar trebui să fie conștienți de existența acestei insecte, cu o nouă abilitate de a suge sânge şi potențial responsabilă pentru leziuni cutanate și prurit, care pot provoca disconfort și anxietate.Înţepăturile tigrului de platan ar putea fi încadrate în diagnosticul separat al ploşniţelor şi scabiei (n.r. - râiei)." – "Dermatosis Caused by Blood-Sucking Corythucha Ciliata"; august 2015.
Ce spun specialiştii din România
Libertatea a luat legătura cu entomologul Alexandru Crişan. Este conferenţiat la Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Cunoaşte particularităţile tigrului de platan, mai ales că insecta a ajuns, de câţiva ani, şi în inima Ardealului.
"Este o ploşnită, o insectă din ordinul hetereoptere şi trăieşte în timpul iernii, ca adult, sub scoarţă. Ploşniţele sunt insecte înţepătoare. Înţeapă frunza şi sug seva, dar lasă totodată o substanţă în interior, care duce la îngălbenirea şi necrozarea ţesutului. Iar frunzele se îngălbenesc până la nervuri şi cad prematur. În timp ce sug seva, inoculează în substrat salivă. În salivă există nişte substanţe proteice care produc la plante necrozele respective. Aşa este conformat aparatul la orice insectă sugătoare", explică entomologul modalitatea prin care insecta afectează platanii.
Cât priveşte raportul medicilor din Franţa, Alexandru Crişan este rezervat.
"Insecta înţeapă orice substrat moale pe care ajunge, în căutare de hrană. Poate să transmită (n.r. - boli), dar este puţin probabil ca o ploşniţă fitofagă să treacă de la un om la altul. Din câte se cunoaşte, ele nu pot suferi mutaţii. Ele s-au format ca specie în lungul istoriei geologice, deci vorbim de milioane de ani", mai spune specialistul.
Specia de carantină
Un alt aspect mai puţin ştiut cu privire la tigrul de platan este că poate zbura.
Mai mult, invaziile sunt ajutate şi de păsările care ajung pe crengile copacilor.
"Probabil că din cauza asta s-au răspândit atât de repede în toata ţara. În mod normal, ar trebui să se intervină. Înainte de ’89, speciile nou intrate în ţară erau considerate specii de carantină. Prin legislaţie, se repartizau sume de la bugetul de stat pentru combaterea lor indiferent unde se află. Chiar dacă era în curtea omului, tratamentul era gratis. În mod normal, trebuie să fie considerată o specie de carantină. Tigrul de platan este deja scăpat de sub control, nu încape apreciere", conchide entomologul.
În prezent, singura modalitate de combatere eficientă a invaziei tigrului de platan este reducerea controlată a fondului de arbori. Exemplul îl reprezintă municipiul Lyon, din Franţa, care a redus, în 19 ani, procentul platanilor de la 52 la 26.
În Bucureşti, nu se ştie câţi platani există, iar singura alternativă de reducere a populaţiei de insecte o reprezintă pesticidele. Despre cât de eficiente sunt acestea, aflaţi în episodul de mâine din Dosarul "Tigrul de platan".
