Referendum în Noua Caledonie privind independența față de Franța

Aproape 175.000 de locuitori cu drept de vot din arhipelagul care aparţine Franţei din 1853 şi dispune de importante rezerve de nichel trebuie să se pronunţe dacă vor ca „Noua Caledonie să devină pe deplin suverană şi independentă”, notează Agerpres.ro.

Potrivit sursei citate, sondajele prevăd victoria lui „nu”, în proporţie de 63% până la 75%.

Președintele Emmanuel Macron a declarat, în timpul unei vizite efectuate în iunie, că „Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie”. Liderul francez a afirmat că nu vrea să ia partea nimănui, într-un discurs susținut la 20 de ani de la acordul de la Noumea din 1998, care a pus capăt violențelor și a inițiat procesul de decolonizare în etape în Noua Caledonie.

De altfel, Macron a fost primul preşedinte francez care s-a deplasat pe insula Ouvea, unde au avut loc confruntări violente între separatişti şi militarii francezi.

La 5 mai 1988, armata franceză a luat cu asalt grota Ouvea, din estul arhipelagului, unde jandarmi erau ţinuţi ostatici de militanţi secesionişti. În urma asaltului, 21 de oameni, printre care doi militari și 19 militanți pentru independență, au murit.

O eventuală independenţă faţă de Franţa ar fi o premieră după cea a Djibouti (1977) şi Vanuatu (1980), fost condominium franco-britanic din Noile Hebride, care se învecinează cu Noua Caledonie.

Potrivit AFP, Noua Caledonie este relativ bogată, în 2017 produsul intern brut per capita fiind de aproape 33.000 de dolari, de 10 ori mai mult decât în Vanuatu. Acest arhipelag deține aproape un sfert din totalul de rezerve de nichel de pe planetă, ceea ce reprezintă aproape 20 la sută din PIB. Teritoriul primește un ajutor financiar considerabil de la Paris, de circa 15 la sută din PIB.

Relativa bunăstare este însă distribuită inegal deoarece indigenii kanak – melanezieni – sunt în mare parte excluși. Așa se face că sărăcia în regiunile locuite de indigeni este de șase ori mai mare decât în sud, unde europenii reprezintă principalul grup etnic.

În cazul unei victorii a taberei „nu”, există temeri referitoare la revoltă violentă a tinerilor kanak care sunt afectați de inegalităţile economice, de rata ridicată a eşecului şcolar şi a şomajului.

Un număr de 250 de delegaţi – magistraţi, funcţionari ai prefecturii sau cadre didactice – vor fi desfăşuraţi de altfel duminică în birourile de vot, iar la faţa locului se vor afla de asemenea observatori ai ONU. Potrivit acordului de la Noumea, dacă va câştiga „nu”, se vor mai putea desfăşura încă două referendumuri în următorii patru ani.

Citește și Vreți să trăiți ca în Vest? Mai așteptați „puțin”. România va atinge nivelul de trai din Germania în 30 de ani

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE