MENIU CAUTĂ
12 Ian. 2018 05:30 , de Theodor Istrate

REPORTAJ | Radioamatorii, precursorii celor care ”înfierbântă” Facebook-ul, o tagmă ce refuză ”să se predea” (FOTO&VIDEO)

Distribuie

Radioamatorismul este ca un virus de care, odată ce ți-a intrat în sânge, nu mai poți scăpa. Așa s-ar ”traduce” în câteva cuvinte pasiunea unei tagme de aproape 3.500 de oameni din România pentru comunicarea prin intermediul undelor radio. Precursori ai celor care, în societatea actuală, ”înfierbântă” rețelele de socializare, radioamatorii refuză să predea ”armele” și investesc în continuare în pasiunea lor care, în anumite situații de criză, cum ar fi cutremure sau alte calamități naturale, poate fi vitală.

Spre deosebire de cei care acum nu pot trăi fără Facebook, cu mii de prieteni în listă, pasionații de radioamatorism pot fi numărați pe degetele de la mâini la nivelul unor comunități. Un exemplu în acest sens, deși poate nu foarte elocvent, este municipiul Vaslui, unde mai există activi doar șapte localnici. Unii dintre ei au investit zeci de mii de euro în aparatură pentru a face chiar performanță în acest 'sport', răsplătit cu diplome la nivel internațional. Este cazul lui Cristian Toșu, care de mic este pasionat de electronică și de tot ceea ce înseamnă comunicații. Pentru el, ca pentru mulți alți colegi de-ai săi din rețeua de radioamatorism, 'virusul' l-a luat de la un meșter care venea să repare televizorul părinților.

'De fiecare dată îmi băgam nasul acolo, să văd și eu ce se întâmplă, deși aveam doar câțiva ani. Apoi, prin clasa a II-a, m-am dus la Casa Pionerilor și m-am înscris la Cercul de Electronică, unde l-am avut instructor pe Pavel Chircă. Am învățat ABC-ul acestei meserii, să-i spunem, la care nu am mai renunțat nici în ziua de azi. Atunci, ca pionier, am câștigat de trei ori la rând concursul național 'Start spre viitor'. Am mai cochetat și cu kartingul și navomodelele, dar la care am renunțat tot pentru electronică', povestește Cristian Toșu.

'Microbul' acestei pasiuni i l-a transmis și fiicei sale care, după absolvirea liceului în Vaslui, a urmat cursurile Hamk University din Finlanda, iar acum, la 26 de ani, este inginer în automatizări și robotică la o companie multinațională din Anglia.

Primul radioclub nu a rezistat la Palatul Copiilor din lipsă de spații

În anul 1997, Cristian Toșu a vrut să ducă tradiția radioamatorismului mai departe. Alături de un alt coleg de breaslă, a reușit să înființeze la Palatul Copiilor Vaslui primul radioclub din județ, însă care, din păcate, nu a rezistat foarte mult.

'Radioclubul se intitula 'Podul Înalt' și a primit indicativul, la fel ca oricare utilizator de radiofrecvență, YO8KVS. Au venit câțiva elevi de liceu, din care patru au reușit să obțină și indicative, în urma examenului dat la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Clubul a funcționat vreo patru ani, iar la schimbarea conducerii Palatului Copiilor am fost efectiv dați afară pentru că nu mai era nevoie de noi, deși făceam totul benevol. Noi nu am vrut decât să promovăm radioamatorismul în Vaslui, dar nu am fost lăsați', susține Cristian Toșu.

Acesta nu a renunțat la ideea sa și, după câțiva ani, a încercat din nou să redeschidă clubul la Palatul Copiilor. Răspunsul nu a fost unul favorabil nici atunci pe motiv că nu există spații disponibile.

'În radioamatorism, bunul simț și respectul sunt pe primul plan, nu ca pe internet'

De fapt, ce înseamnă și cum se comunică prin intermediul undelor radio? În acest sens, legislația prevede foarte clar lucrurile care pot fi comunicate de radioamatori în emisiile lor. Fiecare are un indicativ, iar atunci când intră pe frecvență face un apel general. În funcție de cine este pe recepție, răspunde la apel cu indicativul său.

'Ca regulă, spui numele, localitatea de unde transmiți și comunici puterea și calitatea semnalului, care sunt indicate de către stația radio. Ești recepționat în funcție de condițiile de propagare și de cele tehnice pe care ale corespondentul tău. Ultimul gest, unul de politețe într-o legătură radio, îl reprezintă transmiterea unei cărți de confirmare, intitulată QSL, către corespondent, prin intermediul poștei, la cluburile de radioamatori. Însă, poate cel mai important de spus este faptul că, în radioamatorism, disciplina, bunul simț și respectul sunt pe primul plan, spre deosebire de comunicarea pe internet', a explicat Cristian Toșu.

Pentru a putea intra în tagma radioamatorilor, pe lângă obținerea acelui certificat de la ANCOM, eliberat în urma unui examen, cei interesați trebuie să investească în trei lucruri esențiale: o stație de emisie-recepție, o antenă verticală și un computer. Evident, un alt lucru esențial este conexiunea la o rețea de internet. Astfel,  investiția minimă, fără a mai lua în calcul locația, care poate fi propria locuință, ar presupune cel puțin 2.000 de euro.

România, promovată inclusiv în stațiile științifice din Antarctica și în cea spațială internațională

Principala satisfacție a radioamatorilor este, potrivit vasluianului Cristian Toșu, promovarea imaginii pozitive a României pe plan mondial. Ei comunică și cunosc oameni din întreaga lume, inclusiv cercetători care lucrează în stațiile științifice din Antarctica și cosmonauți de pe stația spațială internațională. Aceștia din urmă pot fi 'prinși' în câmpul undelor radio în intervale cuprinse între 7 și 11 minute, care pot fi aflate în baza unor softuri care calculează orbita.

Ca o dovadă a promovării imaginii României de către radioamatori este și lansarea, de la 1 ianuarie 2018, a unui indicativ special, YR100R, cu ocazia sărbătoririi centenarului Marii Uniri.

'Federația Română de Radioamatorism (FRR) promovează evenimentul național numărul 1 din 2018. În acest fel, află întreaga planetă că acest indicativ este unul special, eliberat de ANCOM la solicitarea FRR și utilizat de către mai mulți radioamatori din țară, în baza listei comunicată de către federație', ne-a precizat Cristian Toșu.

FRR a instituit și o diplomă omagială ce va fi conferită tuturor radioamatorilor care îndeplinesc condițiile de atribuire a acesteia, respectiv efectuarea unui anumit număr de legături în moduri și benzi diferite de lucru.

Diplome și locuri onorabile în competițiile internaționale de profil

Deși nu este foarte cunoscut pe plan național, radioamatorismul românesc își are locul său de cinste la nivel mondial. Drept dovadă sunt diplomele și pozițiile obținute în ultimii ani în competițiile internaționale. Marcante în acest sens sunt locul III (anul 2016) și locul VII (2017) la Campionatul Mondial IARU în bandă de 50 MHz, precum și locul IV la concursul internațional 'Russian CQ World Wilde PSK Contest', obținut de Clubul 'Podul Înalt' Vaslui.

'La campionatul mondial din acest an, ne-am propus să ieșim pe podium. Împreună cu bunul meu prieten și colaborator Dorin Tănase, ne vom organiza foarte bine la baza proprie de concurs de la Lacu Babei, din județul Vaslui, acolo unde vor veni colegi radioamatori din mai multe zone ale țării', este convins Cristian Toșu.

În ceea ce privește predarea ștafetei, Cristian Toșu își dorește ca radioamatorismul să ocupe un loc printre celelalte pasiuni ale copiilor din România.

'Personal, mi-aș dori ca radioamatorismul să fie promovat în palatele copiilor. Cercurile tehnico-aplicative, care, din păcate, nu prea mai există în cluburile elevilor din țară, au dat o direcție în viață, din punct de vedere profesional, copiilor care au participat la cursurile acestora. Astăzi, când vorbim, sunt tineri care, la terminarea facultății, când ar trebui să pornească pe propriile picioare în viață, nu sunt capabili să facă operații simple, banale chiar, cum ar fi bătutul unui cui cu ciocanul sau schimbatul unui bec', crede Cristian Toșu.

În opinia acestuia, radioamatorii sunt tratați cu superficialitate în România de către autoritățile centrale și locale, în condițiile în care își pot ocupa un loc important în situații de criză, cum ar fi cutremure, inundații sau alte fenomene meteo extreme, atunci când alte rețele de comunicații devin inoperaționale. Un exemplu în acest caz este chiar din județul Vaslui, din primăvara anului trecut, când municipiul Bârlad a rămas, la propriu, rupt de lume, după ce stâlpii de electricitate au fost rupți sub greutatea zăpezii umede depusă pe conductori, iar orașul a stat fără curent și telefonie mai bine de o jumătate de zi.

Citește și: REPORTAJ/Doi bunici îşi cresc cu dăruire nepoatele, ca să nu simtă lipsurile: „Eu pot bea apă în loc să mănânc'|FOTO

 

Loading...
Comentarii