Technovation 2026: Drumul către alegeri mai sigure începe cu informații corecte

Datele prezentate în cadrul conferinței indică faptul că Suedia înregistrează, în prezent, cea mai scăzută rată a fumatului din Uniunea Europeană — aproximativ 5,4%, foarte aproape de pragul de 5% care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, definește o societate „fără fum”.

În urmă cu circa 15 ani, rata fumatului în Suedia se situa în jurul valorii de 15%, în timp ce media la nivel european a rămas la aproximativ 23%, de aproape cinci ori peste nivelul actual al Suediei.

În acest context, participanții la eveniment au prezentat modelul suedez ca un reper în materie de politici de reducere a efectelor dăunătoare asociate consumului de tutun, bazate pe principiul că produsele care conțin nicotină nu presupun același nivel de risc pentru sănătate.

Reducerea efectelor negative asociate tutunului, o politică încă neînțeleasă complet

România are aproximativ 4 milioane de fumători, echivalentul a 33,2% din populația adultă a țării. Nivelul de înțelegere privind reducerea efectelor dăunătoare asociate consumului de tutun (THR) rămâne limitat, atât în rândul comunității medicale, cât și al populației și al autorităților de reglementare.

THR este o strategie de sănătate publică ce își propune să minimizeze pericolele asociate consumului de tutun, prin încurajarea fumătorilor adulți care nu renunță la fumat să treacă complet la alternative cu nicotină mai puțin nocive. THR recunoaște că fumul rezultat din arderea tutunului, care conține mii de substanțe chimice toxice, provoacă marea majoritate a bolilor legate de fumat, și nu nicotina în sine.

Importanța legislației: „Le ceri oamenilor să treacă printr-o schimbare incofortabilă”

Am stat de vorbă cu Gizelle Baker, Vice President External Scientific Affairs, PMI, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă o reglementare bazată pe știință și cum arată, în practică, inovația susținută de o fundamantare științifică solidă.

„Cred că trebuie să ne gândim la sănătatea publică. Iar atunci când vorbim despre asta, ne referim la reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului, care este importantă, adică dispozitivele în sine, înțelegerea științei din spatele lor, asigurarea că produsul este ceva ce oamenii sunt dispuși să folosească. Pe de altă parte, inovația bazată pe știință trebuie să adreseze problema comportamentală. Oamenii nu fumează pentru că ei cred că le face bine. O fac în ciuda faptului că știu că este dăunător. Unul dintre elementele esențiale în dezvoltarea unui astfel de produs este capacitatea de a oferi o experiență suficient de satisfăcătoare pentru a determina fumătorul să renunțe și să facă această tranziție.

Acesta ar trebui să fie cel mai important aspect al inovației, să adreseze cu adevărat nevoile consumatorilor.”

Gizelle Baker a subliniat și importanța informării corecte a publicului cu privire la alternativele cu risc redus, astfel încât fumătorii să fie sprijiniți în a face primul pas esențial către renunțare.

„Reglementările setează politicile și definesc mediul în care se află aceste produse, dar definesc și ceea ce știu oamenii despre produse, cum le înțeleg și cum le obțin. Și toate astea sunt importante pentru a-i face pe oameni să facă trecerea (n.r.: la alternative fără fum). Trebuie să știe că produsele există, e nevoie de reglementări care să le permită să afle despre ele, să fie accesibile, să existe o varietate (n.r.: de produse) disponibilă în piață. Trebuie să le permiți oamenilor să vorbească despre ele, să le explice altor oameni, pentru că oamenii se simt confortabil să fumeze. Le ceri să treacă printr-o schimbare de comportament inconfortabilă, care este foarte dificilă chiar și în cele mai bune situații. Apoi ai nevoie și să stabilești cum reduci posibilitatea ca tinerii să nu încerce aceste produse, cum reușești să convingi adulții să facă această trecere fără ca tinerii să fie impactați.”

O luptă continuă cu dezinformarea și prejudecățile

Am întrebat-o pe Gizelle și cât de dificil este pentru oameni să înțeleagă care sunt riscurile atunci când sunt expuși la dezinformare și prejudecăți. „Procesarea informațiilor și înțelegerea riscurilor e un lucru dificil în general pentru oameni. Tot timpul suntem capabili să explicăm și să justificăm într-un fel ceea ce este rău sau ceea ce poate fi dăunător. Atunci când vine vorba de dezinformare, e foarte dificil pentru oameni să înțeleagă care sunt riscurile acestor produse comparativ cu cele vechi. (…)

Cel mai important pentru oameni este să înțeleagă pentru ce sunt aceste produse, cui se adresează și care sunt beneficiile pentru ei dacă fac trecerea, dar pe de altă parte și care sunt riscurile. Pentru că știm că aceste produse creează în continuare dependență și nu sunt lipsite de riscuri. Dar cât de bune sunt comparativ cu alternativa de a fuma în continuare? În acest context, i-ar ajuta pe oameni să ia o decizie informată și să aibă informația necesară ca să facă această alegere.

Ceri oamenilor să facă o schimbare foarte grea în viața lor. Știm că, deși le spunem oamenilor încă din anii ‘50 că fumatul ucide, sunt un miliard de oameni care încă o fac (n.r.: care încă fumează). Deci cum ajungem să îi determinăm pe oameni să renunțe la țigări? Iar răspunsul principal pe care l-aș da aici este să le oferim informații pe care le pot înțelege pentru a putea fi capabili să ia aceste decizii dificile care necesită foarte mult efort din partea lor”.

„Când nu te bazezi pe dovezile științifice pentru a lua decizii, cineva suferă”

Am discutat problema și cu Tom Price, fost Secretar al Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA în 2017: „Fumatul este adesea cea mai mare cauză a bolilor care pot fi prevenite într-o țară. Așa stă situația în SUA și cred că la fel este și în România. Astfel că orice alternativă am putea avea pentru a reduce efectele dăunătoare ale fumatului aceasta ar trebui îmbrățișată.

Când nu te bazezi pe dovezi științifice pentru a lua decizii, atunci cineva suferă, iar cel mai mult suferă oamenii, sănătatea publică. Tom Price a evidențiat și că „atunci când cei care fac legile nu recunosc știința, viețile oamenilor au de suferit, mai ales cînd este vorba despre fumat. Pentru că există produse din tutun fără fum care nu prezintă același risc precum fumatul.”

Reglementările extrem de restrictive pot perpetua efectele dăunătoare deja existente

Brad Rodu, Profesor Emerit la universitatea din Louisville, Kentucky și cercetător în domeniul reducerii efectelor dăunătoare asociate tutunului de mai bine de 30 de ani, a explicat care este problema atunci când reglementările devin extrem de restrictive: „Am spera ca alternativele fără fum să fie tratate diferit, mai puțin agresiv decât țigările, dar asta se aplică doar în unele jurisdicții, mai puțin în altele. Momentan este un amestec. Știu că România a avut o abordare pozitivă pentru a-i ajuta pe fumători să facă trecerea la alte alternative. Reglementările extrem de restrictive pot perpetua riscurile care există deja pentru fumători, dacă nu au opțiuni pentru a trece la alte produse. Țineți cont că majoritatea fumătorilor fie nu pot, fie nu vor să renunțe complet la produsele cu tutun. Așa că trebuie să le oferim acestor fumători opțiuni înainte de a fi prea târziu, înainte de a începe să se confrunte cu riscuri foarte mari, precum cancer, emfizem pulmonar sau boli ale inimii.”

„Politicile actuale au rămas în urmă de foarte mulți ani”

Brad Rodu a folosit exemplul prohibiției din anii ‘20 din Statele Unite, pentru a face o paralelă către reglementările actuale. „În momentul acesta, reglementările se bazează foarte mult pe prohibiție. Vor să scape nu doar de produsele din tutun, ci și de toate produsele pe bază de nicotină și să elimine industriile. Și nu cred că este vreun precedent în toată istoria umană pentru așa ceva. De exemplu, acum 100 de ani în SUA am introdus prohibiția alcoolului, care nu a funcționat deloc (…) și este remarcabil că acum avem aceeași atitudine vis-a-vis de produsele cu tutun și nicotină, mai ales că este dovedit științific că orice alternativă fără fum este cu mult mai sigură decât arderea tutunului și inhalarea fumului.”

Întrebat dacă politicile actuale rămân în urmă față de rapiditatea cu care se inovează, Rodu a explicat:

„Cred că politicile actuale nu doar că rămân în urmă, ci sunt în urmă de foarte mulți ani. Fac cercetări cu privire la această situație de 32 de ani și când am publicat prima mea cercetare, m-am confruntat cu o respingere extraordinară din partea autorităților de reglementare, a oficialilor guvernamentali, chiar și din partea profesioniștilor medicali în general, din cauza prejudecăților care existau împotriva tuturor produselor din tutun care erau considerate că fiind la fel de nocive și la fel de malefice. Deci cred că tot timpul reglementările au fost în urmă, iar asta nu este în beneficiul consumatorilor.”

Articol susținut de Philip Morris România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE