Ce ar fi trebuit să rezolve elevii la Limba română pentru o notă de cinci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Elevii care au dat Bacalaureatul la Limba și literatura română puteau lua foarte ușor o notă de cinci. „Punctele pot fi adunate; puțin de aici, puțin de acolo. Chiar și la subiectul trei ar fi putut obține puncte prețioase, iar asta pentru că cele două opere sunt extrem de accesibile”, a explicat pentru Libertatea profesoara de Limba română Ruxandra Achim.
Cuprins:
Profesor: „Enunțurile corecte înseamnă zece puncte”
„Pentru o notă de cinci, la primul subiect elevii ar fi trebuit să indice sensul cu grijă ca răspunsurile să fie tot timpul în enunțuri. Răspunsul în enunțuri înseamnă un punct, enunțul corect înseamnă încă un punct. Adică doar din faptul că ai formulat în enunțuri și acelea au fost corecte, primești câte două puncte la fiecare. Deci, practic, 2 x 5 înseamnă 10 puncte din 50, ceea ce e extrem de important. După aceea, la sensurile cuvintelor, acolo ar fi putut să-și dea seama din text fără probleme”, a explicat profesoara consultând baremul.
„La o caracteristică a profesorilor, subiectul 2, iarăși eu zic că în text era foarte limpede. La subiectul 3, la fel, nu știu dacă știu ei ce înseamnă crepuscul, aici s-ar putea să mai greșească, deci aici ar putea să piardă puncte, vreo două, pentru că două puncte sunt date pentru transcriere”. La explicarea unui motiv, la subiectul 4, ar fi putut din nou să piardă două puncte pentru explicarea nuanțată. „Adică doar dacă amintesc ceva, iau un punct”.
Paradoxal ar fi subiectul 2, consideră profesoara Ruxandra Achim, unde indicațiile autorului sunt foarte la îndemână. „Adică ele sunt vizibile în text. Ar fi putut să puncteze la 1A din 30 de puncte, hai să zicem ar fi luat 25 și la 1B, acolo unde sunt 20 de puncte, cred că un 5-10 puncte tot ar fi putut să obțină”.
Dacă ar fi știut cât de cât operele, și-ar fi asigurat lejer o notă de trecere
Elevii ar putea împușca lejer o notă de 5 și din subiectul trei, cel mai dificil. „Dacă ar fi cunoscut cele două opere, ar fi putut, de asemenea, să prezinte câte ceva despre personaj sau măcar câte un reper de structură-compoziție-limbaj pe partea de conținut. Adică ar fi putut să mai ia de acolo undeva 6 până în 10 puncte. Deci, practic, ei ciupesc cam din fiecare câte puțin și ajung la o notă de trecere”.
Sigur, probabil ar fi făcut un eseu mai scurt de 400 de cuvinte. „Chiar și dacă nu ajunge la 400 de cuvinte, dar scrie corect, elevul poate să bifeze pe partea de conținut”.
Operele studiate din Creangă și Slavici, continuă profesoara, nu sunt greu de înțeles, nu sunt foarte sofisticate. „Deci e limpede că s-ar fi putut descurca. Cumva ar fi împușcat, să zic așa, un punctaj destul de generos și de acolo, cu siguranță”, a mai explicat profesoara Achim după afișarea baremului de corectare.
