Elevii din Brașov, obligați să dea Bacalaureatul Internațional la București. Directoarea de la Șaguna: „Am vrut să le ofer o șansă”
Decizia de a introduce Bacalaureatul Internațional într-un liceu de stat nu a fost luată întâmplător, ne-a mărturisit directoarea Andreea Tănăsescu. Acesta a precizat că principalul obiectiv a fost să ofere elevilor o alternativă accesibilă la învățământul internațional, fără ca aceștia să fie obligați să plece în alte orașe sau să suporte costurile ridicate ale școlilor private. „Tot mai mulți elevi din Brașov doresc să-și continue studiile în străinătate însă, până de curând, nu aveau la dispoziție, la noi în oraș, niciun program internațional care să-i pregătească în acest sens”.
În lipsa unei astfel de opțiuni, elevii care-și doreau o diplomă recunoscută internațional erau nevoiți să se deplaseze în special la București pentru a susține aceste examenele. Pe lângă efortul logistic, mai spune directoarea, copiii trebuiau să suporte și costuri considerabile.
Proiectul, însă, a reprezentat și o oportunitate de dezvoltare profesională pentru profesori. „Am vrut să le ofer colegilor posibilitatea să compare în mod real ce înseamnă să predai strict o curriculă națională și ce înseamnă să lucrezi după conținuturi internaționale. Această experiență îi ajută foarte mult la clasă, atât în modul de predare, cât și în evaluare. Practic, ei au aflat cum se lucrează în afară și au implementat la clasă anumite strategii, acolo unde acestea se potrivesc”, a mai explicat directoarea Tănăsescu.
Program de studii internaționale cu profesori școliți în afară
Însă introducerea unui program de studiu internațional într-un liceu românesc de stat nu înseamnă doar un curriculum nou, ci un proces complex de pregătire, evaluare și acreditare a instituției, desfășurat pe parcursul mai multor luni. Andreea Tănăsescu povestește că drumul Colegiului „Andrei Șaguna” către statutul de școală acreditată a început în anul școlar 2021–2022 și a implicat formarea profesorilor în străinătate, evaluări riguroase și inspecții realizate de experți internaționali. „Acreditarea am obținut-o în anul școlar 2023-2024”.
Primul pas pentru obținerea acreditării a fost încărcarea pe platforma organizației internaționale a tuturor documentelor privind activitatea școlii, infrastructura și resursa umană, alături de argumentele care demonstrau că școala este, într-adevăr, pregătită să implementeze programul. Ulterior, liceul a fost evaluat de un expert din Elveția, care a verificat dacă informațiile și documentele transmise corespund realității. „Inspecția s-a concentrat în special asupra resursei umane. Timp de patru zile, profesorii implicați în program, 14 la număr, au participat la interviuri individuale, fiind evaluați în detaliu”.
Însă, înainte ca liceul să poată primi acreditarea, cadrele didactice au urmat programe speciale de formare în afara României. „Cum în țară nu există centre de pregătire pentru acest sistem educațional, fiecare cadru didactic a participat la cursuri de specialitate organizate în diferite state europene. Profesorul de matematică, de exemplu, s-a acreditat la Viena, cel de fizică la Istanbul, iar cel care predă Teoria Cunoașterii, la Madrid. Banii i-am obținut singuri, din sponsorizări”.
După un proces desfășurat pe parcursul mai multor luni și încheiat cu două evaluări externe, liceul a reușit să obțină acreditarea, deschizând elevilor accesul la un program educațional recunoscut la nivel internațional. „Primii elevi care s-au înscris în acest program au început clasa a XI-a în anul școlar 2024-2025 și au finalizat clasa a XII-a în anul școlar 2025-2026. Practic, anul acesta noi am avut prima generație de absolvenți care au susținut Bacalaureatul Internațional”.
Pregătirea pentru Bac-ul Internațional începe din clasa a XI-a, iar elevii studiază șase discipline
Elevii care au ales să urmeze programul internațional oferit de Colegiul „Andrei Șaguna” au început pregătirea încă din clasa a X-a. Ei au intrat, inițial, într-un proces de orientare și consiliere, iar din clasa a XI-a au urmat un parcurs educațional diferit, bazat pe discipline internaționale, manuale dedicate și un sistem de evaluare diferit de cel românesc. „Procesul este următorul: elevii urmează clasele a IX-a și a X-a în sistemul național de învățământ, iar la finalul clasei a X-a, decid dacă vor continua curriculumul românesc sau dacă vor urma Bacalaureatul Internațional”.
Cât despre materiile studiate, cele la care elevii dau examen, acestea sunt șase la număr. Trei dintre ele sunt urmate la nivel avansat, iar trei la nivel standard. „Prima materie obligatorie este limba maternă, iar a doua disciplină este o limbă modernă, precum engleza, franceza sau germana. Matematica este, de asemenea, obligatorie pentru toți elevii, indiferent de profil, iar aici programul oferă două variante: analiză matematică și matematică aplicată, aceasta din urmă fiind orientată spre aplicații practice”.
Celelalte discipline, continuă directoarea Tănăsescu, sunt alese din mai multe arii curriculare și includ materii precum fizică, chimie, biologie, informatică, politici globale sau disciplina interdisciplinară Environment, Systems and Societies, care îmbină elemente de științele mediului și management sustenabil. „În domeniul artelor, liceul nostru oferă cursul Arts in Media, axat pe utilizarea artei în comunicarea și producția media”.
Elevii au două ore pe săptămână în plus și învață după manuale internaționale
Elevii care se pregătesc pentru Bacalaureatul Internațional nu studiază după manualele românești, ci folosesc materiale elaborate special, toate în limba engleză. „Profesorii au fost formați și acreditați pentru predarea acestor discipline, iar activitatea didactică respectă standardele internaționale. Avem manuale specifice și suntem obligați să lucrăm după ele”.
Cât despre modul efectiv în care se pregătesc, elevii beneficiază de un program de pregătire suplimentar față de orele prevăzute în curriculumul național. „Pentru a acoperi conținuturile specifice examenelor internaționale, organizăm cursuri dedicate, desfășurate în afara orarului obișnuit. Practic, am făcut în așa fel încât elevii înscriși în acest program să înceapă mai târziu sau să termine mai devreme orele. Am reușit, astfel, să obținem două ore în plus, timp în care copiii lucrează împreună cu profesorii lor la disciplinele din programul internațional”.
Grupele de elevi sunt organizate separat de clasele obișnuite, iar numărul orelor suplimentare diferă în funcție de nivelul la care candidații aleg să susțină examenul. „Pentru disciplinele studiate la nivel avansat elevii participă la două ore suplimentare pe săptămână, iar pentru materiile urmate la nivel standard, pregătirea presupune o oră suplimentară săptămânal”.
Concret, în cazul disciplinelor care nu au corespondent în programa românească este necesar un efort suplimentar de pregătire. Printre acestea se numără Global Politics și Environment, Systems and Societies. Aceste două materii nu se studiază în curriculumul național. Prin urmare, ele trebuie învățată separat, de la zero, iar acest lucru presupune alocarea a două ore în plus”, a mai spus Andreea Tănăsescu. Directoarea a explicat că această organizare le permite elevilor să urmeze simultan programa națională și curriculumul internațional, fără a renunța la niciunul dintre cele două parcursuri educaționale.
Examenul, susținut simultan la nivel global. „Evaluarea are loc în perioada aprilie – mai”
Bacalaureatul Internațional se desfășoară pe parcursul unei luni întregi în perioada aprilie-mai. Toate examenele sunt susținute simultan la nivel global, indiferent de țară, astfel încât subiectele să rămână confidențiale. „Subiectele sunt trimise prin poștă către centrele de examen și sunt păstrate în încăperi special securizate, verificate în prealabil conform standardelor internaționale. După încheierea fiecărei probe, lucrările sunt reintroduse în plicuri sigilate și expediate către centrul de evaluare din Elveția, unde sunt scanate și corectate online de evaluatori internaționali”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/stire-4-matematica-shutterstock-1024x596.jpg)
Cum se desfășoară Bac-ul Internațional: „Candidații primesc broșuri cu formule, hărți și calculatoare”
Durata examenelor diferă în funcție de disciplină, a mai precizat directoarea Andreea Tănăsescu, existând probe de o oră și jumătate, o oră și 45 de minute sau două ore. Elevii pot susține chiar și două examene în aceeași zi, iar probele aceleiași discipline nu sunt programate neapărat în zile consecutive.
În sala de examen, elevii stau singuri în bancă și sunt supravegheați de doi profesori. Spre deosebire de sistemul românesc, nu sunt utilizate camere video pentru monitorizare. „Copiii nu pot intra în sală decât cu instrumentele de scris. Toate celelalte materiale – foi, ciorne sau formulare de răspuns – sunt furnizate de organizatori împreună cu subiectele”.
Un element distinctiv îl reprezintă broșurile cu formule necesare rezolvării subiectelor la matematică și fizică. „Pentru fiecare disciplină care necesită astfel de informații, elevii primesc un booklet oficial cu formulele necesare rezolvării subiectelor. Astfel, accentul nu cade pe memorarea mecanică, ci pe utilizarea corectă a conceptelor. La fizică este permis un calculator simplu, neprogramabil, iar la matematică elevii pot utiliza un model standardizat de calculator grafic, pus la dispoziție de școală, cu ajutorul căruia pot realiza reprezentări grafice”.
Matematica este una dintre disciplinele cu cea mai complexă structură de examinare. „Fiecare testare urmărește competențe diferite. De exemplu, anumite subiecte verifică rapiditatea de rezolvare prin întrebări de tip grilă, altele solicită rezolvarea completă și argumentată a unor probleme, iar o componentă importantă este dedicată aplicării matematicii în contexte interdisciplinare, în special în fizică”.
La geografie, examenul include două probe care îmbină întrebările de tip grilă cu exerciții practice și eseuri argumentative. „Elevii primesc hărți pe baza cărora trebuie să identifice elemente geografice și să stabilească relații între fenomene. De asemenea, ei trebuie să redacteaze un eseu argumentativ pornind de la teme de actualitate, precum schimbările climatice, iar unele subiecte includ și componente de geopolitică”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/stire5-elevi-examen-bacalaureat-toamna-shutterstock-1024x683.jpg)
Literatura engleză: accent pe analiză, nu pe memorare
Și examenele de limba engleză diferă semnificativ de modelul tradițional. Există mai multe variante – literatură engleză, limbă și literatură sau doar limbă. „La literatura engleză, profesorii aleg șase autori proveniți din șase culturi diferite, darcare au o temă comună. Pe parcursul anilor de studiu, elevii analizează operele acestora, iar la examen redactează eseuri argumentative și răspund la întrebări bazate pe textele studiate, fără a reproduce comentarii învățate pe de rost”, mai explică directoarea.
Examenul este împărțit în trei probe scrise, iar pentru limba a doua există și o probă de înțelegere orală. „În ziua examenului, centrul primește un suport audio oficial, care este redat în sală, iar elevii completează răspunsurile într-un interval de timp strict stabilit”.
Bac-ul Internațional permite candidaților să-și mărească nota
Pe lângă cele șase examene scrise, Bacalaureatul Internațional mai conține trei probe obligatorii: Teoria Cunoașterii, eseul extins si portofoliul elevului. Teoria Cunoașterii este o disciplină în cadrul căreia sunt propuse șase teme de cercetare, care trebuie abordate din două direcții: una realistă, științifică, și una umanistă. „Elevul lucrează doi ani la ea: la sfârșitul clasei a XI-a el realizează o expoziție pe baza unor colaje, fotografii și grafice. Apoi, în clasa a XII-a, candidatul redactează un eseu argumentativ de maximum două pagini”.
Eseul Extins este un articol de cercetare științifică pe care elevul îl alege la o anumită disciplină și îl redactează pe parcursul celor doi ani împreună cu un profesor coordonator din școală.
Cât despre disciplina Creativitate, Activitate, Voluntariat, aceasta reprezintă un portofoliu realizat, la fel, pe parcursul celor doi ani de studiu. „Elevul trebuie să dovedească participarea la acțiuni culturale, sport și voluntariat. La finalul fiecărei acțiuni, el va trebui să încarce pe o platformă online un eseu descriptiv, redactat în limba engleză, care să certifice implicarea sa în toate aceste activități. Proba nu se punctează, dar este obligatorie: dacă nu o finalizezi, nu intri în bacalaureat”.

„Diploma internațională nu înlocuiește Bacalaureatul de la noi”
Spre deosebire de sistemul românesc, Bacalaureatul Internațional poate fi susținut și în sesiuni ulterioare, cum ar fi cea din noiembrie, pentru mărirea notei la o anumită disciplină. Contestațiile se pot depune inclusiv pe vicii de procedură sau condiții de examen. „De exemplu, un elev poate reclama că nu a fost mulțumit de banca în care a stat. Nu a fost cazul la noi în liceu, dar procedurile sunt extrem de stricte și centrate pe candidat”.
Pe lângă acest program internațional, Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov a obținut, recent, acreditări pentru alte două programe educaționale recunoscute internațional: Cambridge și Advanced Placement. Reprezentanții instituției spun că această diversificare le oferă elevilor mai multe variante de pregătire, în funcție de universitatea la care intenționează să aplice și de parcursul profesional dorit.
Însă, a punctat directoarea, elevii care susțin Bacalaureatul Internațional îl dau și pe cel românesc. „Deoarece rezultatele Bacalaureatului Internațional vin abia în luna iulie, elevii noștri susțin și Bacalaureatul național, ca măsură de siguranță. Un alt motiv ar fi și faptul că un elev care termină liceul având doar diploma internațională nu figurează în sistemul românesc de învățământ cu liceul terminat. Motivul? Diploma internațională este recunoscută de universitățile din România, pe baza ei poți intra la facultate, dar, totuși, această diplomă nu este recunoscută de Ministerul Educației, ca înlocuitor al Bacalaureatului național”, a mai precizat Andreea Tănăsescu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0582b69c8af21bf6b4ce5b146b808c26.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_45f16f549b4c094236359e99146c6551.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e4ab1733312655e5ea67a8a6b63bc404.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3b1dd64436e0e2c28f8b4ea3d9f1ab8f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_257d589aaba1440e05eb9bf4698563c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0732a64306e29d6772b2162ccd98bd8f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b29326db42122561fdc498fc950ae08.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_5f1faa357dd67a830b677f5fe0c1c06f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_db78c329f4a2586a9d024802acb2c4f0.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_80cb8d2772989652de1e390fa8cb0bfd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_50a86260cc3cff2cca5d1abc94b4801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_9cd5bef3c1750837ed72112e5d79dc8f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9deb77b21a3bba8d2edab420db9ad273.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_cd2ec7b882be0d297522a53377bb165b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_8489f1a706c1363914e67ef8af7230b3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_c7d0a6aa0baa0fa8c50eddf1eb4304c8.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_e5bcd6b13028a09eeb020a739a9c1230.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_89d350f0751aaab97e3d20c1f50d58fd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_bde76b6e4440844dddb43c8c91ad7900.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_079bd4deb65d349693a2e07607cc809e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c1b44d08747482ea831a0115d4b8e7ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_a3e0c771db381159d137c71c4d94e308.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/nicusor-dan-6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/sorin-grindeanu-liderul-psd-sustine-o-declaratie-de-presa--imagine-cu-caracter-ilustrativ--foto-hepta-scaled-e1782504056292.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/patricia-vizitiu-survivor-romania-2026-antena-1-faimosi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/cabiria-morgenstern-maia-morgenstern.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_9c7367a4f3884bce7de4274432f338ff.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6a9e75f041cab2c89597a3e8a667770b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_156419d89353699f81b3313db166aeab.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_a705b70135bef2a03d9f1938d5acc044.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_0d9b61921f34cd1dd27723d35c176ab8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/un-avion-cat-o-masina-s-a-izbit-de-cel-mai-inalt-zgarie-nori-din-beijing--foto-captura-video.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/horoscop-27-iunie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/luna-capsuna.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/ardei-umpluti-reteta-traditionala-cu-care-o-bunica-romanca-de-94-de-ani-si-a-cucerit-nepotul-un-vlogger-canadia--foto-colaj-foto.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/canicula-examene-greseli-copii-foto-envato.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/lagocephalus-sceleratus-.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/telecomanda-aer-conditionat.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/locuitori-zone-albastre-obiceiuri.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/portofel-european-digital-de-identitate.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/colaj-jaf-magazin-bijuterii-finlanda.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/camioane-autostrada-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/dorin-chiotea-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/sorin-grindeanu-nicusor-dan-donald-trump--fotografii-paginile-personale-defacebook-hepta.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/nicusor-dan-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/fjord-filmul-profimedia-1106281255.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/chisinau-moldova-shutterstock2337574431-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.