Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi a câștigat, luni, 21 septembrie, la Curtea de Apel Iași, procesul privind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat de profesori la încetarea contractului de muncă. Potrivit liderului sindical Laviniu Lăcustă, cazul îi vizează inclusiv pe angajații din învățământ plătiți cu ora peste norma didactică. Ar fi vorba despre aproape 1.000 de persoane numai în județul Iași.
Cuprins:
Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi a câștigat luni, 21 septembrie 2026, la Curtea de Apel, procesul privind compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la încetarea contractului individual de muncă.
Concret, instanța a admis solicitarea sindicatului privind aplicarea cu prioritate a prevederilor Uniunii Europene în raport cu legislația națională care a interzis compensarea în bani a concediului pentru personalul bugetar. Potrivit USLIP Iași, prevederile contestate se regăsesc în OUG nr. 156/2024 și în Legea nr. 141/2025.
Liderul USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, a explicat pentru Libertatea că este vorba inclusiv despre angajații în regim de plată cu ora. „Este vorba despre cazurile specifice pe care le-am avut, care vizează persoane care nu au intrat în posesia banilor pentru concediul de odihnă. Mă refer în special la cei care au avut și plata cu ora pentru perioada verii. De exemplu, să spunem că am avut norma de 18 ore și am mai avut două ore la plata cu ora. Pentru acele două ore efectuate în plus nu se acorda diferența de concediu de odihnă”, a explicat Laviniu Lăcustă.
Potrivit sindicalistului, situațiile respective au apărut în ultimii trei ani, iar numărul persoanelor afectate este dificil de stabilit cu exactitate. „În acest moment este foarte greu să fac o evaluare a numărului de persoane. Vorbim însă despre sute de oameni, poate chiar 1.000”.
Laviniu Lăcustă spune că plata acestor drepturi nu a fost făcută deoarece legislația în vigoare a blocat compensarea în bani a concediului pentru personalul bugetar. „Este vorba despre legislația din 2024 și, ulterior, despre Legea 141/2025, care a blocat, practic, aceste plăți”, a explicat sindicalistul.
În dosarul care a ajuns la Curtea de Apel Iași, suma aferentă drepturilor solicitate este de aproximativ 6.000 de lei. „În cazul concret pe care l-am avut în acest dosar, vorbim de 6.000 de lei”, a spus Laviniu Lăcustă. „Suma diferă însă de la un caz la altul, în funcție de situația fiecărui angajat și de numărul de ore efectuate în regim de plată cu ora”.
Liderul sindical consideră că decizia Curții de Apel Iași este importantă deoarece instanța a ținut cont de prevederile Uniunii Europene în raport cu legislația națională. „Noi apreciem decizia Curții de Apel ca una modernă, care ține cont de realitatea juridică a contextului în care se află România în lumea europeană”, a declarat Lăcustă.
„Este foarte important și ca precedent judiciar. Mai important de atât este faptul că am reușit, practic, să trecem prin două legi care interziceau plata acestei prestații”, a adăugat acesta.
Potrivit sindicalistului, decizia instanței va fi folosită pentru cazurile similare. „Este o decizie a Curții de Apel și acum noi va trebui să extindem procesul pentru toate persoanele care se încadrează în această situație. Avem acest precedent judiciar pe care îl vom folosi mai departe”, a spus Laviniu Lăcustă. „Este foarte important, din punctul meu de vedere, precedentul împotriva unor legi în vigoare. Noi am câștigat, practic, cu legislație europeană”.
În privința acordării efective a banilor aferenți concediului, Lăcustă a precizat că plata se va efectua pe parcursul a cinci ani. „Este foarte important că sunt niște bani care vor veni”, a afirmat sindicalistul.
Codul muncii prevde că un concediu de odihnă neefectuat poate fi compensat în bani la încetarea contractului individual de muncă. Codul muncii prevede și că, dacă salariatul nu poate efectua concediul din motive justificate, acesta trebuie acordat ulterior, în termenul prevăzut de lege. Pentru bugetari, însă, Guvernul a introdus derogări temporare, în cadrul legislației fiscal-bugetare.
Prin OUG nr. 156/2024, adoptată la sfârșitul lui 2024, s-a stabilit că, în anul 2025, personalul din instituțiile și autoritățile publice nu beneficiază, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, pentru concediul aferent anului 2025, la încetarea raportului de muncă, un angajat bugetar nu mai putea cere automat contravaloarea în bani în baza regulii generale din Codul muncii.
Ulterior, prin Legea nr. 141/2025, regula a fost extinsă pentru anul 2026.
Concret, legea prevede că, în 2026, personalul din instituțiile și autoritățile publice nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026. Vorbim însă despre o derogare temporară aplicată personalului bugetar, nu despre eliminarea definitivă a dreptului la plata concediului.
De ce a făcut statul această modificare? Logica legislativă a fost una fiscal-bugetară: statul a urmărit să limiteze anumite cheltuieli ale instituțiilor publice și să determine personalul să își efectueze efectiv concediul, în loc ca zilele neefectuate să genereze ulterior plăți la încetarea raportului de muncă.
În ceea ce privește situația de la Iași, aceasta este interesantă tocmai pentru că regula națională intră în discuție în raport cu dreptul Uniunii Europene. În procesul de la Curtea de Apel sindicaliștii au susținut că prevederile europene privind dreptul la concediu anual plătit trebuie să aibă prioritate față de norma națională care împiedică plata anumitor drepturi la încetarea raportului de muncă. Însă asta nu înseamnă că decizia va fi aplicată în cazul tuturor bugetarilor din România ci doar în cazul profesorilor din Iași.