Liceul din provincie unde elevii cultivă ceapă, salată și castraveți folosind drone și tehnologie integrată. Director: „Agricultura digitalizată ne-a crescut rata de promovare a Bacalaureatului”

Directoare: „Elevii vin la noi din convingere, nu repartizați computerizat”

La Liceul Agricol, așa cum este cunoscut în Brăila Liceul Tehnologic „Gheorghe Constantinescu”, învață aproape 1.000 de elevi. N-ai crede, când te gândești la un liceu tehnologic dintr-un oraș de provincie, dar acești copii beneficiază de o educație ca-n școlile din afară.  Vorbim despre un liceu modernizat de World Vision România, prin programul educațional „Mândru să fiu fermier”, și care și-a propus să dărâme toate prejudecățile pe care societatea, în general, le are cu privire la învățământul agricol.

 „Acum, să fii elev la un liceu tehnologic, nu mai este nicio rușine. Noi, cel puțin, am reușit, în doar câțiva ani, să schimbăm mentalitățile – atât ale părinților, cât și ale copiilor. Mă refer la acele idei preconcepute potrivit cărora un liceu tehnologic este o opțiune doar pentru elevii slabi”, a mai spus Silvia Zăinescu. 

Nu, nu mai este, continuă directoarea. „Deși încă există prejudecata că la liceul tehnologic, specializarea Agricultură, ajung doar elevii slabi, realitatea este alta. Mulți au început să vină din convingere, pentru că au afaceri agricole în familie și vor să învețe tehnologii noi. Iar cei care ajung aici prin repartizare își schimbă foarte repede perspectiva și nu mai vor să plece”, se mândrește directoarea școlii, care mai punctează un aspect: la Liceul Agricol din Brăila au ajuns să se înscrie nu numai elevii de la sate, ci și foarte mulți de la oraș, copii care își doresc o meserie în agricultură, care visează să devină antreprenori, care-și doresc propriile afaceri.

„Dacă, în trecut, elevii noștri proveneau mai ales din satele și comunele limitrofe, în ultimii ani au venit la noi din ce în ce mai mulți tineri de la oraș, inclusiv copii care nu au semănat niciodată un răsad. Cât despre elevii din rural, și aici am observat o schimbare: foarte mulți s-au înscris la noi nu pentru că au fost repartizați computerizat, ca ultimă soluție, ci pentru că ei înșiși au ales liceul nostru. Este vorba despre copii care provin din familii de fermieri și vor să continue munca părinților, să se specializeze, să devină profesioniști, unii dintre ei chiar au continuat studiile mai departe, la facultate”. 

Laboratorul viitorului: o seră mică, cu tehnologie de top

Și au mai venit dintr-un motiv: copiii învață aici să facă agricultură inteligentă, de secol XXI, o agricultură a viitorului. Au fost atrași de tehnologia de ultimă generație cu care este dotată școala, însă ultima achiziție și-a spus, cu adevărat, cuvântul: o seră didactică digitală unde copiii fac orele de practică. 

Ideea din spatele acestui proiect a fost simplă: elevii să poată pune în aplicare teoria pe care au învățat-o la clasă. „Este o seră de dimensiuni mici, de 150 de metri pătrați, dar nici nu ne doream mai mult, căci adevărata sa valoare se află în tehnologia integrată și în modul în care a fost proiectată pentru educație”, a mai precizat directoarea.  „Noi nu am avut nevoie de o seră mare, precum cele comerciale, pentru că nouă nu ne trebuie producție. Nu ne propunem să vindem salate la supermarket, ci să avem un spațiu suficient încât să încapă câțiva copii pe care să-i învățăm agricultură de secol XXI”.

Construcția este împărțită în trei zone distincte: un spațiu cu mese și scaune unde elevii pot lua notițe și participa la lecții, o zonă cu mese de cultură inundabile și o suprafață cu pământ unde sunt plantate răsadurile utilizate în activitățile practice. 

Andra, elevă în clasa a XI-a, ne-a mărturisit că în sera didactică învață cu adevărat ce înseamnă agricultura modernă. „Sera este dotată cu o folie tehnologică în trei straturi, cu o pernă de aer controlată automat, care îi oferă o eficiență energetică cu până la 40% mai mare decât cea a unui solar obișnuit. Lumina este difuzată uniform, condensul este redus, iar culturile beneficiază de condiții optime pe tot parcursul anului”, ne-a explicat ea. 

Cât despre profesori, aceștia au conceput un plan de culturi corelat cu planul de învățământ. „Planificarea lecțiilor a fost făcută astfel încât să putem merge în seră și să realizăm acolo experimentele”, a completat directoarea. 

Digitalizarea agriculturii este prezentă la fiecare pas: sera este dotată cu stație meteo, sistem computerizat de irigare prin picurare, senzori pentru monitorizarea temperaturii și umidității, ventilatoare automate și trape controlate electronic.

„De la panoul electric controlăm toată sera. De aici pornim ventilatorul, care ajută la menținerea unei temperaturi stabile, verificăm termometrul digital, manevrăm sistemul de deschidere și închidere a trapelor, adică sistemul de palisare, în funcție de intensitatea luminii solare”, explică Roberto, și el elev în clasa a XI-a.  „Tot de aici programăm sistemul de irigare prin picurare: setăm ora, durata udării și zilele în care plantele trebuie să primească apă. Există inclusiv senzori care adaptează automat udarea în funcție de umiditatea solului și de temperatură”.

Sera didactică este dotată și cu două mese de irigare utilizate pentru răsaduri. „Când vrem să udăm răsadurile, punem ghivecele pe masă, o umplem cu apă și în aproximativ cinci minute plantele absorb exact cât au nevoie. Sunt foarte practice. Mi-ar plăcea să am o astfel de masă și în solarul de acasă, pentru flori și răsaduri”, a explicat și colegul său, Denis. 

„Sera digitală, un loc unde ne permitem să facem greșeli. Pentru că din greșeli învățăm”

Spre deosebire de fermele comerciale, unde fiecare eroare poate însemna pierderi financiare, sera didactică oferă elevilor de la Liceul Agricol libertatea de a experimenta. „Este un loc unde ne permitem să facem greșeli. În serele comerciale sau la producători este mai greu. Aici greșelile sunt permise pentru că învățăm. Este o școală, până la urmă”, ne-aumai spus copiii.

Într-adevăr, experimentele fac parte din procesul educațional. Elevii testează diferite metode de fertilizare, tratamente fitosanitare și sisteme de cultivare. „Am început cu salată și ceapă, pe care le-am monitorizat în diferite etape, am aplicat diferite îngrășăminte și tratamente. S-au văzut foarte clar diferențele dintre bunele practici și cele mai puțin eficiente”, explică elevii ce înseamnă orele de practică în seră.

„În timpul iernii am cultivat spanac, plantă care s-a dezvoltat foarte bine. Deși sera nu este încălzită, temperatura nu a scăzut sub zero grade. Acum avem castraveți, o cultură care, în trecut, nu ne-a reușit, dar care arată foarte bine în noile condiții”.

Produsele obținute nu se pierd. Ele sunt folosite de elevii de la specializarea industrie alimentară, care prepară conserve, siropuri, dulcețuri și alte produse utilizate în activitățile școlii sau donate familiilor aflate în dificultate.

Tehnologia agricolă nu se oprește însă la nivelul serei. Școala dispune și de un laborator SMART, iar elevii învață să utilizeze drone pentru monitorizarea culturilor. „Eu am învățat să manevrez drone încă din copilărie, pe simulatoare. La școală am pilotat pentru prima dată o dronă reală, dar, cum spuneam, eram deja antrenat”, ne-a mărturisit Roberto. 

Cu drona, continuă el, se supraveghează culturile din cadrul fermei didactice și se pot observa mult mai repede și mai ușor problemele care apar în teren.

Tânărul ne-a explicat că, în ceea ce privește evaluarea elevilor, aceasta include atât partea teoretică, de la clasă, cât și partea practică, din seră. „Teoria trebuie să fie foarte bine înțeleasă. Altfel, nu știm cum să ne descurcăm în seră. Suntem evaluați separat pentru munca practică și pentru cunoștințele teoretice”.

Peste 50% dintre angajatorii din agricultură se confruntă cu deficit de personal

Fundația World Vision România a investit, începând din 2015, peste un milion de dolari în modernizarea educației agricole, prin programul „Mândru să fiu fermier”, derulat în cadrul consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă”. Rezultatele sunt vizibile: peste 7.500 de elevi și mai mult de 150 de profesori din peste 40 de licee agricole au beneficiat de dotări moderne, noi metode de predare și acces la tehnologii utilizate în fermele performante.

Modernizarea învățământului agricol vine într-un context în care angajatorii reclamă o lipsă acută de personal calificat.

Potrivit studiului „Privind potențialul de extindere a învățării la locul de muncă în învățământul profesional tehnic agricol”, realizat de Centrul Român de Politici Europene în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, peste 50% dintre angajatorii din agricultură se confruntă cu deficit de personal, iar 75% își doresc colaborări mai strânse cu liceele agricole. Cele mai căutate specializări sunt cele din domeniul mecanizării agricole, urmate de calificările în agricultură, industria alimentară și zootehnie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE