Mihai Dimian, despre sprijinul acordat profesorilor debutanți: „Ar trebui o normă didactică mai mică și doi ani de mentorat”. Ministrul dă exemplul modelului american

Mihai Dimian: „Sistemul este rigid. Nu am acordat multă importanță educației“

Cum îi atragem pe tineri în sistemul de educație? Este o întrebare care se află, în această perioadă, pe buzele tuturor, în contextul în care sistemul duce, de foarte multă vreme, o lipsă acută de cadre didactice, mai ales în domenii-cheie precum matematică, fizică, chimie – în general științele exacte. 

Ministrul Dimian a oferit un răspuns pentru Libertatea lăsând, totuși, să se înțeleagă că situația nu este chiar atât de gravă. Dar trebuie totuși să fim în alertă. „Constatăm că participă aproximativ 40.000 de cadre didactice la concursuri de titularizare, sunt aproximativ 10.000 de posturi. Sigur, sunt anumite domenii în care ducem lipsă de profesori. Soluțiile sunt punctuale pentru acele locuri”. 

Ministrul se referă, de exemplu, la lipsa de forță de muncă, la lipsa de personal din școlile din mediul rural. „Dacă vorbim de zona rurală, spre exemplu, observăm că unii tineri vor să se întoarcă în zona rurală, dar știți unde? În localitatea unde s-au născut. În localitatea unde au crescut. Și, din păcate, sistemul nostru este unul destul de rigid în acest sens: nu susținem această reîntoarcere acasă”. 

Pentru profesori, societatea și-a pierdut și ultima brumă de respect

Pe de altă parte, continuă ministrul, de-a lungul timpului, autoritățile, decidenții, societatea însăși au acordat educației o importanță din ce în ce mai mică. Cât despre profesori, aceștia și-au pierdut și ultima brumă de respect pe care o mai aveau în ochii noștri.

„Am acordat mai puțină importanță educației, mai puțin respect profesorilor. Și, deși pare că spunem un lucru secundar, să știți că pentru un profesor contează foarte mult respectul pe care îl primește din partea părinților și a comunității. Sigur, noi putem veni cu intervenții financiare, să asigurăm, poate, condiții mai bune, să îi susținem prin comunitățile locale, printr-o locuință, printr-un teren pe care să-și construiască viitorul, dar cred că împreună, ca societate, trebuie să oferim acest respect. Care se reflectă, sigur, și prin bunăstarea materială, dar și prin modul în care îi privim pe acești oameni”. 

Mihai Dimian: „Profesorii debutanți ar trebui să aibă o normă didactică mai mică”

Tinerii nu sunt atrași de sistemul de educație, nu-și doresc o carieră la catedră, pe de-o parte din cauza salariilor mici din învățământ, pe de altă parte din cauza acestei lipse de respect din partea comunității, dar și pentru că nu sunt pregătiți să facă față provocărilor cu care se confruntă odată ajunși în școli. Nu există nimeni, deocamdată, care să-i învețe cum să fie profesori, care să-i ghideze, să le explice, să-i sprijine. De cele mai multe ori, dascălii învață meserie singuri și pe „spinarea” copiilor, care devin, mai mult sau mai puțin, niște cobai. 

L-am întrebat pe ministrul Dimian cum îi pregătește universitatea pe acești tineri pentru ca, odată ajunși în fața elevilor, să știe exact ce au de făcut. „Tinerii trebuie inspirați și mentorați, iar inspirația poate veni din facultate. Formarea lor în universități ar trebui să se bazeze pe o practică în școli mai accentuată, iar odată intrați în sistem, acești debutanți ar trebui să aibă parte de un început de carieră mai permisiv”, consideră ministrul Dimian.

De exemplu, explică oficialul, tinerii ar trebui formați pentru cariera didactică nu numai în universități – prin modulul psihopedagogic pe care sunt obligați să-l urmeze – ci și în primii doi ani de carieră, de activitate în învățământ. Dimian se referă la un program de mentorat care ar trebui să fie implementat în toate școlile din România și de care fiecare debutant ar trebui să beneficieze.

„În momentul de față, noi dăm acest test (n.r. – pregătirea psihopedagogică) înainte de a intra în învățământ. Iar de multe ori ajungem să spunem că tinerii nu sunt îndeajuns de bine pregătiți pentru că nu au aceste abilități pedagogice foarte bine formate pe parcursul studiilor”. 

Soluția ministrului? Un program de mentorat în primii doi ani de carieră didactică și o normă de predare mai mică. „Pentru că ei au nevoie de mai mult timp să-și pregătească o oră didactică decât un profesor cu experiență”.

„Profesorii ar trebui, în primii doi ani de carieră, să beneficieze de un program de mentorat”

„Ne aflăm într-o perioadă dificilă, dar, în același timp, sunt aici pentru a încerca să identific soluții. Și o să vă dau un exemplu. În momentul de față, noi pregătim foarte mulți studenți pentru o carieră didactică. Dacă ne uităm la studenții care se înscriu la modulul psihopedagogic, numărul lor este foarte mare. Poate că, de fapt, chiar acest număr mare face ca pregătirea lor să nu fie la nivelul pe care ni-l dorim”, a mai explicat oficialul.  

Acesta consideră că, dacă această pregătire didactică ar fi orientată din universități în câmpul muncii, la începutul carierei, instruirea tinerilor profesori ar fi cu mult mai eficientă. „În acel moment, ar fi pregătiți, mentorați, sprijiniți un număr mai mic de oameni care, realmente, își doresc să profeseze în învățământ. Eu cred că există soluții pentru a orienta resursele acolo unde avem cu adevărat nevoie de ele, către cei care își doresc cu adevărat să urmeze o carieră didactică”. 

Cu alte cuvinte, să nu stricăm orzul pe gâște.

Soluția pentru acoperirea deficitului de personal din învățământ: „Să atragem în sistem profesioniști din exterior“

Lipsa profesorilor din școli cauzată de refuzul tinerilor de a mai intra în învățământ, în timp ce profesorii cu vechime ies din sistem, ar putea fi combătută și printr-o altă strategie: o infuzie de forță de muncă externă, care să fie atrasă din afara sistemului. „Având o experiență îndelungată în Statele Unite, am observat că foarte multe domenii deficitare din punctul de vedere al forței de muncă sunt acoperite cu persoane care au avut o anumită carieră profesională (specialiști, experți în anumite domenii) și care, la un moment dat, au intrat în sistemul de învățământ”.

Este vorba despre profesioniști pe care sistemul american a reușit să-i atragă. „Noi suntem, din nou, destul de inflexibili în acest lucru. Dacă cineva care nu a urmat un modul psihopedagogic, dar după un anumit timp petrecut într-un loc de muncă, dorește să intre în învățământ, noi ar trebui să-l sprijinim în acel moment, să-l formăm atunci. Deci, m-aș orienta mai mult către formarea celor care doresc și demonstrează că vor să vină în acest sistem. Sunt zonele tehnice, unde avem un deficit”, a mai declarat ministrul care, a doua zi, a ieșit în mijlocul sindicaliștilor protestatari și le-a transmis și lor aceste soluții. 

Dimian, în mijlocul protestatarilor: „Trebuie să regândim intrarea în învățământ”

Miercuri, 29 aprilie, aproximativ 150 de membri ai principalelor sindicate din învățământul preuniversitar au protestat în fața Ministerului Educației cerând explicații și soluții concrete pentru dificultățile din sistem. Dialogul dintre ministru și cadrele didactice a fost unul direct, Mihai Dimian oferind răspunsuri la întrebările oamenilor. Andreea Mihai, profesor de tenis la Clubul Sportiv Școlar Petroșani, a ridicat problema lipsei de perspective a tinerilor care aleg cariera didactică.

„Ce le propuneți tinerilor care acum au intrat în învățământ?”, l-a întrebat aceasta. „În primul rând, cred că trebuie să regândim această intrare în învățământ, ar trebui un mod mult mai flexibil și un sprijin la începutul carierei”, a răspuns ministrul. 

Problemele ridicate de profesori nu s-au limitat doar la debutul în carieră. Profesoara Andreea Mihai a adus în discuție și situația elevilor afectați de restructurările din sistem. „Și pentru copiii care acum sunt lăsați de izbeliște și sunt posturi desființate? Cu copiii aceia ce facem?”, a întrebat ea. „Dacă sunt dificultăți în a acoperi anumite norme, atunci veți vedea în această vară care sunt măsurile ce se iau”, a explicat Mihai Dimian.

Un alt punct sensibil în discuția dintre cei doi a vizat situația cluburilor sportive școlare. Profesorii susțin că lipsa investițiilor face imposibilă performanța. „Teoria este foarte bună, dar practica este foarte grea. Nu suntem susținuți”, s-a plâns ministrului Andreea Mihai. În replică, oficialul a invocat un nou program finanțat de la buget: „În acest an sunt alocate 100 de milioane de lei pentru un program dedicat sportului […] să avem, în primul rând, un sport de masă”. Dimian a insistat că măsura nu este doar o promisiune: „Nu este o idee, este o practică pe care o implementăm din acest an”.

Salariile mici și responsabilitățile mari îi fac pe tineri să refuze cariera în învățământ

Sistemul de educație din România se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme structurale din ultimele decenii: lipsa acută de profesori. Deși fenomenul nu este unul nou, în ultimii ani el s-a accentuat, devenind o criză vizibilă atât în mediul urban, cât și în cel rural. Posturi rămase neocupate, suplinitori fără pregătire pedagogică adecvată și o fluctuație constantă a cadrelor didactice sunt doar câteva dintre simptomele unei situații care pare să scape de sub control.

Una dintre cauzele principale este lipsa de atractivitate a profesiei didactice în rândul tinerilor. Salariile, deși au cunoscut unele creșteri, rămân în continuare sub nivelul așteptărilor pentru absolvenții de studii superioare. În paralel, responsabilitățile cresc, iar presiunea socială asupra profesorilor este tot mai mare. În aceste condiții, mulți tineri aleg cariere în mediul privat sau în străinătate, unde perspectivele financiare și de dezvoltare profesională sunt mai atractive.

Birocrația și lipsa de respect, alte motive pentru care meseria de profesor nu este atractivă

Pe lângă aspectul financiar, birocrația excesivă și lipsa de sprijin instituțional contribuie la descurajarea noilor generații. Profesorii debutanți se lovesc adesea de un sistem rigid, în care inovația este dificil de implementat, iar eforturile individuale nu sunt întotdeauna recunoscute. În plus, condițiile de lucru, în special în zonele defavorizate, rămân precare.

Un alt factor important este percepția socială asupra profesiei. Deși rolul profesorului este esențial în formarea viitoarelor generații, statutul acestuia a fost erodat în timp. Lipsa de respect, conflictele frecvente cu părinții sau elevii și expunerea constantă la critici publice contribuie la o imagine mai puțin atractivă a meseriei.

Efectele acestei crize sunt deja vizibile. Elevii sunt cei mai afectați, având acces limitat la educație de calitate. În unele școli, orele sunt predate de personal necalificat sau sunt anulate din lipsă de cadre didactice. Pe termen lung, această situație riscă să adâncească inegalitățile sociale și să afecteze competitivitatea economică a țării.

Soluții salvatoare pe care nimeni nu și le asumă

Specialiștii avertizează că fără măsuri concrete și rapide sistemul ar putea intra într-un cerc vicios: lipsa profesorilor va duce, inevitabil, la scăderea calității educației, iar calitatea îndoielnică a educației va duce la o penurie de profesori în școli.

Soluțiile propuse includ creșteri salariale consistente, programe de mentorat pentru debutanți, reducerea birocrației și investiții în infrastructura școlară. Totodată, este necesară o schimbare de mentalitate la nivel de societate, care să redea profesorului statutul și respectul cuvenite.

Însă de la promisiuni până la fapte este cale lungă, căci nimeni nu a venit, până în momentul de față, decât cu discursuri care încep cu „ar trebui să”. De acord, ar trebui, dar când se va face și ceva concret? Există, oare, pe agenda ministrului un termen-limită pentru punerea în aplicare a acestor teorii salvatoare? Căci par, mai degrabă, niște idei pe care nu și le asumă nimeni, dar toată lumea consideră că sunt necesare. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE