Mihai Dimian, ministrul Educației, critică noua lege a salarizării: „Este doar un gest politic. S-a simțit nevoia să se spună că am finalizat ceva”

Mihai Dimian, despre noua lege a salarizării: „Sunt șapte variante și nici una agreată cu Ministerul de Finanțe”

30 de minute, 8 întrebări și o mulțime de răspunsuri. Pe ministrul Educației, Mihai Dimian, l-am întâlnit la Gala Merito 2026. A participat la eveniment în locul consilierului de stat Sorin Ion și a făcut chiar și o glumă pe seama acestui fapt. „De obicei, consilierul vine în locul ministrului, nu invers”, moment în care toată sala a izbucnit în râs. 

Ministrul a stat până la final, a ținut un discurs, iar apoi, timp de aproape jumătate de oră, a vorbit cu reporterii Libertatea despre situația în care se regăsește educația din România. 

Proiectul de lege al salarizării, despre care se vorbește atât de aprins în această perioadă, a fost primul subiect dezbătut. În primul rând, ministrul Dimian nici nu-l consideră un proiect, ci doar o inițiativă. „Discutăm despre un proiect  care a apărut în spațiul public mai degrabă ca un gest politic, nu ca un gest administrativ. Probabil că, în acest context politic s-a simțit nevoia să se spună că am finalizat ceva. Apoi, constat că nu se recunoaște acest proiect ca fiind proiectul Ministerului Muncii. Eu am întrebat la minister și mi-au spus că au șapte variante și că nu este, deocamdată, nici una agreată cu Ministerul de Finanțe”.

Mihai Dimian consideră că nu poți lansa un proiect public fără să te consulți înainte cu ministerul cel mai vizat de măsurile care ar urma să fie adoptate. „Nu poți să lansezi un proiect public fără să-l discuți cu Ministerul Educație și Cercetării, care are aproximativ o treime dintre angajații cărora tu le stabilești salariile”.

Mihai Dimian: „Noua lege a salarizării, un proiect care nu este, momentan, recunoscut”

Oficialul a precizat că, înainte de a lansa astfel de propuneri, ar trebui să existe mai multe discuții care să vizeze principiile de bază ale proiectului. „Principiile pe care au dorit să construiască acest proiect au fost să introducem sporuri și indemnizații în salariul de bază”. Însă, continuă ministrul, trebuie analizat dacă aceste măsuri chiar stau în picioare, chiar vor funcționa.

„Trebuie văzut dacă salariul actual, plus aceste sporuri și indemnizații, conduc sau nu la salariul de bază propus în noua lege. Deci, înainte de a discuta despre un proiect care nu este momentan recunoscut, aș prefera să se dezbată public aceste principii. Suntem de acord ca un salariu de bază să includă și aceste sporuri, tocmai pentru a nu apărea diferențieri între diversele domenii? Suntem de acord să existe o diferențiere pe bază de performanță, poate nu neapărat o sumă fixă, iar apoi să discutăm despre sumele pe care le avem la dispoziție suplimentar pentru aceste salarii?”

Ministrul a mai punctat un aspect: faptul că în acest moment traversăm o perioadă de criză din punct de vedere bugetar, avem un deficit mare, de peste 9%. Însă, trebuie analizate perspectivele de viitor. „Dacă ieșim din această perioadă dificilă, educația va fi prima care va beneficia de această ieșire sau nu?”

Cu ce va fi înlocuită gradația de merit? „Cu respect”

Dincolo de sporuri și indemnizații eliminate sau integrate în salariu, gradația de merit este un alt subiect despre care ne-a vorbit ministrul. Oficialul a precizat că ministerul a lansat în consultare publică metodologia pentru acordarea gradației de merit pentru acest an însă, pe viitor, trebuie descoperite și modalități de stimulare a profesorilor.

„Chiar dacă sunt nevoit să lansez metodologia de gradații de merit în forma în care a fost și anul trecut, o lansăm în dezbatere publică, poate vom găsi mai multe modalități pentru a-i stimula și pe profesorii care îi ajută pe elevi să nu abandoneze școala, care duc un copil de la nota 4 la nota 6, și nu doar pe cei care aduc medalii la Olimpiadă. Sigur, aceste lucruri sunt greu de monitorizat și de apreciat”.  

Cum ar putea fi acești oameni încurajați să-și facă meseria în continuare cât mai bine? Fie prin acordarea gradațiilor de merit, fie printr-un profund respect pe care, din păcate, societatea l-a pierdut, recunoaște cu părere de rău ministrul.

„Acest respect pe care îl putem acorda profesorului, atât de la nivelul ministerului cât și de la nivelul comunității, în general, poate schimba viața lui în bine, chiar și în condițiile actuale. Și, nu în ultimul rând, cred că putem debirocratiza, putem scăpa de anumite sarcini, poate mai puțin utile. Sigur, fie printr-un proces de digitalizare, fie prin eliminarea unor activități din sarcinile profesorului”. 

Mihai Dimian, reacție la protestul de astăzi al sindicatelor: „Mă bucur să-mi văd colegii, indiferent de situația în care ne aflăm”

L-am rugat pe ministrul Dimian să comenteze reacția sindicatelor care amenință cu grevă generală la finalul lunii mai. De asemenea, tot aseară, vorbeam și despre protestul de astăzi al sindicaliștilor care au anunțat că vor picheta sediul ministerului. Mihai Dimian ne-a mărturisit că îi înțelege pe oameni, le cunoaște nemulțumirile dar, din păcate, într-un fel sau altul, deficitul trebuie acoperit.

„Mă bucur să-mi văd colegii, indiferent de situația în care ne aflăm. Și în urmă cu trei ani de zile am fost alături de ei. Deci, din acest punct de vedere, înțeleg foarte bine revendicările dumnealor. Pe de altă parte, ne aflăm într-o situație în care, prin deciziile eronate luate în ultimii ani, România a ajuns la un deficit foarte mare, de peste 9%. În momentul de față, încercăm să recuperăm acest deficit”.

De acord, însă de ce profesorii trebuie să sufere cel mai mult, așa cum susțin? „Acesta cred că este un aspect care deranjează la fel de mult ca măsurile în sine. Profesorii au simțit că, în această perioadă, măsurile au fost luate preponderent în domeniul educației. Însă, în momentul de față, vorbim de o ordonanță de urgență – nr. 7 din februarie 2026 – care extinde aceste măsuri și la alte domenii. Spre exemplu, domeniul administrației publice”. 

Ministrul Dimian a precizat că rămâne de văzut dacă aceste măsuri chiar vor contribui la scăderea deficitului. „Vom vedea dacă, la începutul lunii iulie, ele se vor pune, într-adevăr, în practică și dacă vor contribui, alături de alte măsuri, la scăderea acestui deficit în limitele normale. Nu ne aflăm, din păcate, într-o situație normală”. 

„Nu-mi place să fac promisiuni pe care nu le pot onora”

Însă, continuă Mihai Dimian, există o luminiță, totuși, la capătul tunelului: în toamnă, viața dascălilor ar putea fi ușor îmbunătățită. Se anunță niște creșteri ale veniturilor, a explicat el, făcând referire la legea salarizării, care aduce un surplus de aproape 900 de lei la salariul profesorilor debutanți. „Mă refer la o nouă lege a salarizării care poate oferi un plus”. Însă și dascălii cu vechime se vor bucura de beneficii. „Mă refer la o creștere a tarifului la plata cu ora, în măsura în care identificăm economii în cadrul ministerului sau alocăm fonduri suplimentare”. 

Mihai Dimian a recunoscut însă că îi place să vorbească despre ceea ce a făcut pentru profesori și mai puțin despre ce va face. „Mai ales că ne aflăm într-o situație destul de instabilă în România și nu-mi place să fac promisiuni pe care nu le pot onora”.

Soluția pentru o viață mai bună a profesorilor: fără bani, dar cu condiții mai bune de muncă 

Prin urmare, am vorbit despre ce a făcut pentru sistem. Mai exact, despre atragerea fondurilor PNRR, o infuzie de bani, o gură proaspătă de aer pe care educația o va lua în curând. Căci efectele vor fi mai mult decât vizibile, promite ministrul.

„În primii cinci ani de PNRR, 2021-2025, s-a absorbit jumătate din suma alocată. Și acum mai avem câteva luni pentru a absorbi cealaltă jumătate. Deci, este o provocare foarte mare. Ce veți descoperi la finalul acestor investiții? Săli de clasă noi, laboratoare care inspiră profesorii să-și desfășoare activitatea în condiții mult mai bune. Sunt foarte multe investiții care au loc”. 

Ministrul speră ca dascălii să aprecieze aceste eforturi, iar eforturile ministerului de a le oferi o viață puțin mai bună la școală să-i determine să-și facă meseria poate cu mai mult entuziasm. „Să spună, uite, am venit la o școală care este renovată, am venit la o școală nouă, la o școală care are laborator, cabinet de consiliere școlară. Foarte mulți profesori de fizică, de chimie, de biologie simt această lipsă a laboratoarelor. Am venit la o școală unde se află un laborator inteligent cu căști VR, cu table inteligente. Poate că această infrastructură le va crea o stare de bine”.

Întotdeauna când ne renovăm casa sau ne cumpărăm un apartament, trecem printr-o perioadă mai grea, continuă ministrul. „Poate că putem interpreta și în acest mod, deși nu asta este situația reală. Unele sunt măsurile generate de deficit, altele sunt investițiile care vin din fonduri PNRR. Dar, poate ne ajută un pic acest exemplu”. 

Descinderile Corpulului de Control la inspectorate vizează plăți suspecte: „Unii au primit 9.000 de lei, alții doar câteva sute”

O „infuzie” de capital în buzunarele profesorilor a venit și va veni odată cu adoptarea anumitor hotărâri judecătorești, continuă Mihai Dimian. Acestea au determinat plăți semnificative în sistem. Însă, este vorba despre plăți pe care dascălii nu le-au primit deși era dreptul lor.

„În martie, am plătit aproximativ 244 de milioane, în aprilie 180 de milioane de lei, în iunie urmează 340 de milioane de lei. Dacă ne uităm la suma totală aplicată în anul următor, ea poate oferi acest surplus de care sistemul are nevoie”. 

Și, pentru că tot a venit vorba despre aceste plăți, l-am întrebat pe ministru despre ancheta Corpului de Control pe care l-a trimis la mai multe inspectorate școlare din țară. „Am trimis auditul la mai multe inspectorate din țară, iar celelalte inspectorate se auditează reciproc între ele. Este o analiză pe scară largă. Sigur că există mai multe teme ale acestui audit”.

Mihai Dimian a precizat că motivul acestor „descinderi” îl reprezintă niște plăți suspecte. „După prima plată a hotărârilor judecătorești din martie, am constatat diferențe foarte mari între diferite inspectorate și între persoane. Adică, am constatat că unele persoane aveau 60 de mii de lei, 90 de mii de lei, alții – majoritatea, mai exact –  aveau două-trei mii de lei sau chiar mai puțin, două-trei sute. Și am rugat să facem o analiză a formulelor care au fost aplicate în calculul acestor sume pentru a nu exista erori. Chiar dacă s-a pornit de la această idee, tematica auditului este una mult mai largă care ține de management și de controlul calității, în general”.

Ministrul Educației, apel la schimbarea mentalităților învechie și nocive

Viața profesorului sărăcit de măsurile austerității ar putea fi îmbunătățită și printr-o schimbare de mentalități la nivel de societate, mai consideră ministrul Dimian, care ne-a răspuns la o altă întrebare. Am fost curioși să aflăm dacă ministerul are, în momentul de față, măcar o singură soluție concretă pentru ca viața acestor oameni să fie mai bună pe viitor. Ce va face ministerul în acest sens? Răspunsul? Atragerea de fonduri PNRR, modernizarea școlilor și prezentarea cazurilor „bune, care sunt foarte multe”.

Ministrul a spus că nu contează locul în care te afli, locul în care îți desfășori activitatea, ci ceea ce reușești să faci pentru comunitate. „De multe ori, dacă cineva ajunge în zona rurală sau ajunge într-o comunitate defavorizată, acest lucru e considerat ca un eșec al carierei. Trebuie să schimbăm ca societate, ca sistem această abordare”. 

Profilul profesorului ideal: „Să-și privească meseria ca pe o misiune”

Contextul întâlnirii noastre, Gala Merito 2026, eveniment care a premiat 12 profesori cu rezultate excelente, ne-a făcut să vorbim cu ministrul Mihai Dimian și despre profilul profesorului ideal, așa cum îl vede el peste cinci ani. „Profesorul ideal ar trebui să-și privească meseria ca pe o misiune, nu doar ca pe un simplu loc de muncă”.

Oficialul a mărturisit că în viitor sunt foarte multe lucruri care ar trebui păstrate și din trecut, și din prezent. „Viitorul va arăta diferit. Probabil, va fi influențat de inteligența artificială, de sistemele cyber-fizice. Și, într-un fel sau altul, trebuie și noi să ne adaptăm. Cu cât vom fi mai apropiați de schimbările din societate, cu atât vom putea să răspundem mai bine și elevilor noștri. Deci, cred că profesorul ideal va fi cel care va păstra valorile trecutului dar, în același timp, se va putea adapta perfect la prezent. Însă, înainte de orice, trebuie să fie apropiat de elevi și să pună suflet în ceea ce face”.

Cât despre tineri, aceștia, pentru a fi atrași în sistem, au nevoie de susținere, iar mentoratul ar putea rezolva problema lipsei acute de profesori din școli. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE