Peste 1.500 de bibliotecari riscă să își piardă locul de muncă, iar în mediul rural, bibliotecile vor fi închise, în urma măsurilor Guvernului Bolojan

Situația bibliotecilor: scăderi constante

Analiza Edupedu.ro arată că una din zece biblioteci rurale a dispărut în ultimii trei ani. Premierul susține că nu este justificată angajarea unui bibliotecar cu normă întreagă într-o comună. În același timp, numărul de volume în bibliotecile din România a crescut, dar mediul rural înregistrează un declin abrupt, punând în pericol accesul la lectură și educație.

Numărul total de biblioteci din țară a scăzut de la 8.372 în 2022 la 8.105 în 2024. Bibliotecile comunale sunt cele mai afectate, reducându-se de la 1.630 la 1.484. În paralel, bibliotecile școlare au înregistrat o scădere de la 6.022 la 5.940, deși acestea sunt vitale pentru elevi.

În mediul urban, bibliotecile au rămas relativ stabile, cu o reducere minoră de la 3.259 în 2023 la 3.255 în 2024. Însă mediul rural a pierdut 154 de biblioteci în aceeași perioadă, ajungând la 4.850 în 2024. Edupedu.ro subliniază că lipsa investițiilor și reducerea personalului sunt principalele cauze ale acestei crize.

Personal insuficient și impact financiar

În 2024, numărul total de angajați din biblioteci era de 9.115, dintre care peste 90% sunt personal de specialitate, majoritatea femei. Totuși, multe biblioteci funcționează cu un singur angajat, iar reducerea acestora echivalează adesea cu închiderea instituției, conform Ministerului Culturii.

Cheltuielile salariale pentru personalul din biblioteci, excluzând bibliotecile școlare, au fost de 408,7 milioane lei în 2024, dintre care 297,5 milioane pentru mediul urban și 111,2 milioane pentru rural.

Clasificarea bibliotecilor

Conform Legii nr. 334/2002, bibliotecile din România sunt structurate astfel:

• Naționale: gestionarea documentelor la nivel național.
• Universitare: deservesc studenți și profesori.
• Specializate: dedicate unui domeniu specific.
• Publice: pentru comunitățile locale.
• Școlare: organizate în instituții preuniversitare.

Bibliotecile publice includ Biblioteca Metropolitană București și cele județene, municipale, orășenești și comunale, dar gestionarea lor a fost descentralizată către autoritățile locale în 2002.

Investiții prin PNRR

Pentru a contracara declinul, CNB a implementat proiecte de modernizare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acestea includ transformarea bibliotecilor în huburi digitale pentru dezvoltarea competențelor tehnologice. Printre proiectele finanțate se numără „BiblioHub Vaslui” (2,87 milioane de lei) și „MaraHUB” din Maramureș (12,7 milioane de lei).

Ministerul Culturii precizează că aceste investiții vizează modernizarea infrastructurii și crearea unor servicii digitale accesibile pentru comunități. Totuși, eficiența acestor măsuri va depinde de implicarea autorităților locale și de alocarea resurselor necesare.

Viitorul bibliotecilor din România

Declinul bibliotecilor publice și școlare din România ridică semne de întrebare asupra priorităților guvernamentale în educație și cultură. Reducerea personalului și lipsa de investiții afectează accesul la resurse esențiale pentru comunități, în special în mediul rural.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE