Reformele întârziate pentru care România ar putea încasa aproape 7 miliarde de euro în acest an au soarta incertă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul a adoptat luni seara, într-o ședință extraordinară, un memorandum pentru aprobarea mandatării Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) în vederea finalizării ajustării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Decizia a fost luată pentru ca MIPE să poată finaliza renegociarea PNRR, cu două luni înainte de finalizarea programului.
Săptămâna trecută, ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, <a href="http://<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FDragos.Pislaru%2Fposts%2Fpfbid02rcVW4YLXXhqkyxLAWgCqjZYoFNHvXgoQw4KCgecgna9y1UadJ7W3sov8Ba1R489nl&show_text=true&width=500" width="500" height="736" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share">a negociat
Dar până luni după amiază, Guvernul nu trimisese la Bruxelles documentul final de finalizare a negocierii.
La finalul ședinței extraordinare de guvern, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că România pierde o parte din finanțare din împrumuturile disponibile prin PNRR la dobânzi mici:
„Aici avem o reducere de 1,2 miliarde de euro faţă de sumele anterioare de la sfârşitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte din proiecte nu pot fi finalizate şi pe de altă parte datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiţii. (..) S-au făcut mutări de proiecte. Cele care erau într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme de progres de lucrări au fost mutate pe împrumut, în aşa fel încât să nu pierdem banii din grant”, a explicat Ilie Bolojan.
Cu un guvern interimar, fără puteri depline, de aproape două luni, și cu lupte politice dure între partide, Executivul și Parlamentul nu au finalizat nici acum unele dintre cele mai importante reforme din calendarul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) deși ar fi trebuit ca acestea să fie deja implementate.
Este vorba despre planul de finanțare a României cu peste 21 de miliarde de euro între 2021 și septembrie 2026, bani gratuiți și împrumuturi la dobânzi de cel mult 3,5%, de către Comisia Europeană.
Între reformele amânate se află: Legea salarizării unitare a bugetarilor, decarbonizarea, Codul Urbanismului, finalizarea modernizării Agenției de Administrare Fiscală.
Pe de o parte, actualul Guvern, demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, nu poate adopta legi, nici măcar ordonanțe de urgență.
Pe de altă parte, Parlamentul nu a adoptat legile necesare realizării reformelor pentru că din cauza disputelor politice, fie proiectele de acte normative nu au fost înaintate Legislativului, fie acestea există la Parlament, dar aleșii nu le-au votat încă.
Nu în ultimul rând, până ce un nou Guvern nu va fi instalat, nu e clar ce reforme mai vrea să facă viitorul partid care va fi la cârma executivului.
De altfel, la audierea candidaților la funcțiile de miniștri într-un eventual guvern Adrian Veștea, din comisiile parlamentare de luni, 21 iunie, mai mulți parlamentari l-au întrebat pe Alexandru Nazare, desemnat posibil ministru al Finanțelor, cum se face că programul de guvernare prevede creșterea cheltuielilor cu zeci de milioane de lei.
Președintele Nicușor Dan a declarat de mai multe ori în acest an că liderii partidelor au convenit că în ceea ce privește realizarea investițiilor și proiectelor europene prevăzute în PNRR, liderii politici sunt de acord să nu se contreze.
Până acum însă, tocmai din cauza contrelor politice, inclusiv în ceea ce privește reformarea instituțiilor și salariile bugetarilor, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis de PSD și AUR.
În acest moment, conform calendarului PNRR, instituțiile publice mai trebuie să încheie până la 31 august, reforme și mii de investiții în valoare de 8,7 miliarde de euro.
Marius Vasiliu a fost secretar de stat în MIPE chiar în perioada adoptării a PNRR, în 2021, din partea Partidului Uniunea Salvați România (USR).
El spune acum pentru Libertatea că „la momentul acesta, sunt 7.700 de investiții care au un grad de implementare de sub 30%, cele făcute pe granturi”.
El exemplifică: Pentru investiții în domeniul apei, România poate primi 403 milioane de euro prin PNRR, dar suma ar putea să nu fie primită în totalitate din cauza întârzierilor.
Tot la capitolul Mediu, în PNRR sunt prevăzute și investiții pentru o mai bună gestionare a deșeurilor și a pădurilor, care dacă ar fi făcute, ele ar valora aproape 900 de milioane de euro, sumă ce va fi primită de la Comisia Europeană.
Numai că e deja foarte târziu, mai sunt doar 75 de zile din PNRR, explică Marius Vasiliu, care în prezent, gestionează platforma https://monitorpnrr.eu/.
Puțin mai avansate sunt investițiile în infrastrctura de transport, 55% - nivel de execuție, dar și aici există riscuri de penalizare.
Până acum, România a accesat peste 12 miliarde de euro din cele 21, prin patru tranșe.
PNRR se încheie la 31 august 2026, însă Guvernul poate cere ultimele tranșe de bani, a cincea și a șasea, până la finalul lunii septembrie, dacă realizează obiectivele asumate.
A treia renegociere a PNRR, încheiată în aceste zile
La finalul săptămânii trecute, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru a renegociat, a treia oară, la Bruxelles, PNRR - ul României.
Demnitarul a scris pe contul său de Facebook, că a finalizat „pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR”, iar „prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiții și prin reformularea unor jaloane și reforme am reușit să eliminăm riscuri majore de penalizare”.
„Vorbim despre evitarea unor corecții financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduți. În același timp, am păstrat obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate”, susținea Dragoș Pîslaru.
El a promis că, la începutul săptămânii în curs, va reveni cu detalii.
Până luni după amiază, ministrul Investițiilor Europene nu a putut fi contactat pentru detalii.
În schimb, actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, nominalizat pentru acest post și de către premierul desemnat să formeze un nou Guvern, Adrian Veștea, a anunțat luni după amiază, la Parlament, că marți, România va primi tranșa a patra de bani din PNRR de la Comisia europeană, în valoare de peste 2,5 miliarde de euro.
Legea salarizării bugetare, pe făraș
Guvernul României și-a asumat în 2021, prin PNRR, că va elimina inechitățile din sistemul bugetar printr-o reformă a salarizării unice în sistemul public, așa cum s-a întâmplat cu greu, cu pensiile de stat.
Cu două luni înainte de încheierea PNRR, reforma salizării bugetare pare că s-a blocat.
Guvernele Ciucă și Ciolacu I și II au amânat atât de mult această reformă, până când în mai, când ministrul Dragoș Pîslaru a preluat interimar și funcția de ministru al Muncii, nu a mai fost timp de elaborarea unui nou proiect.
L-a preluat pe cel scris în perioada cât Ministerul Muncii a fost condus de ministrul de resort Florin Manole, de la PSD.
Pîslaru a prezentat public proiectul, a început consultările cu reprezentanții bugetarilor, după cum a explicat chiar el într-un interviu acordat Libertatea, însă limitarea sporurilor și a altot beneficii, precum norma de hrană în Armată au fost întâmpinate cu proteste vehemente în stradă.
Surse politice au precizat pentru Libertatea că nu e exclus ca Guvernul Veștea, dacă va fi votat miercuri, în Parlament, fie să renunțe la această reformă, fie să se rezume la creșterea salariilor în anumite domenii.
Reforma salarizării bugetare are alocate în PNRR peste 700 de milioane de euro, dar implementarea ei ar costa bugetul țării mai mult decât dublul acestei sume.
Și asta pentru că potrivit ministrului interimar al Fondurilor Europene și al Muncii, niciun venit nu va scădea, iar multe venituri sunt prevăzute să crească.
Marius Vasiliu crede că reforma salarizării bugetare așa cum arată acum, nu ar fi una eficientă pentru că „ea era corelată cu reforma administrației, poate chiar și cu cea teritorială”.
Niciuna nu s-a întâmpla deși logic ar fi fost ca mai întâi, să fie reduse numărul de angajați și de instituții în sistemul bugetar și apoi să fie reașezate salariile.
