Comisia Europeană a acceptat ținte mai reduse pentru România ca să nu pierdem banii: „Am reuşit să păstrăm cele 13.600.000.000 de euro din granturi”

România va putea finaliza absorbţia fondurilor europene

Compromis major la Bruxelles pentru fondurile PNRR. Comisia Europeană a acceptat ținte mai reduse: „Am reuşit să păstrăm cele 13,6 miliarde de euro”, potrivit News.ro.

România bifează o victorie de etapă extrem de importantă în dialogul cu partenerii europeni privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În urma unor discuții intense derulate la Bruxelles, Comisia Europeană a acceptat o flexibilizare a condițiilor și reducerea unor ținte asumate inițial de București, o mutare strategică decisivă menită să împiedice blocarea sau pierderea definitivă a fondurilor nerambursabile destinate țării noastre.

Anunțul oficial vine ca o gură de oxigen pentru Executiv, în condițiile în care realizarea unor reforme structurale stricte bătea pasul pe loc, riscând să atragă penalizări financiare severe.

„Obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele”

„Suntem în situaţia în care echipele tehnice ale ministerelor noastre conduse de Ministerul Proiectelor Europene au finalizat discuţiile cu echipele tehnice ale Comisiei Europene, în aşa fel încât România să poată finaliza absorbţia fondurilor europene. A fost nevoie de discuţii de peste două luni de zile în această perioadă, pentru a clarifica cum vom realiza cele 66 de reforme şi cum atingem cele 385 de ţinte şi de jaloane pe care România s-a angajat să le atingă”, a explicat Ilie Bolojan.

Totodată, acesta a adăugat: „În urma acestor negocieri suntem în situaţia în care obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele care au fost alocate României pe componenta de grant, deci e vorba de sumele nerambursabile şi le mulţumesc colegilor noştri pentru că au reuşit ca în urma acestor negocieri să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile în continuare ca granturi pentru România”.

Miza renegocierii: reformele blocate și presiunea termenelor

Ajustarea țintelor și a jaloanelor reprezintă o practică diplomatică la care mai multe state membre au apelat pe fondul crizelor economice suprapuse și al inflației crescute, fenomene care au dat peste cap devizele inițiale ale marilor proiecte de infrastructură și digitalizare.

Pentru România, acceptul Comisiei Europene înseamnă recalibrarea unor obiective care erau considerate nerealiste sau imposibil de atins în actualul calendar strâns, care are ca termen limită finalul anului 2026. Printre capitolele intens negociate s-au numărat reformele din energie, transporturi și indicatorii macroeconomici legați de deficit.

Deși ajustarea condițiilor oferă autorităților de la București un spațiu de manevră mai generos, oficialii europeni au atras atenția că vigilența privind implementarea nu va fi redusă.

Aproape 5 miliarde de euro trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august

Securizarea celor 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) obligă în continuare ministerele de resort la o execuție bugetară accelerată, orice întârziere majoră în lansarea proiectelor rămase putând redeschide dosarul penalizărilor la Bruxelles.

Ilie Bolojan a menţionat că asta înseamnă că până la sfârşitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, în aşa fel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate.

Ilie Bolojan a arătat că, pe componenta de împrumut, suma care a rămas în aceste discuţii la final este de 6,64 miliarde de euro.

„Aici avem o reducere de 1,2 miliarde de euro faţă de sumele anterioare de la sfârşitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte din proiecte nu pot fi finalizate şi pe de altă parte datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiţii. Principalele discuţii care au fost purtate în această perioadă au fost legate de componenta de investiţii şi anume să păstrăm pe componenta de grant. (..) S-au făcut mutări de proiecte. Cele care erau într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme de progres de lucrări au fost mutate pe împrumut, în aşa fel încât să nu pierdem banii din grant”, a mai spus Bolojan.

Șantierele de autostrăzi, un punct critic

Infrastructura rutieră de mare viteză finanțată prin PNRR rămâne punctul critic de pe agenda guvernamentală, iar presiunea termenelor de execuție a obligat Bucureștiul să obțină concesii importante de la partenerii europeni.

Premierul interimar a dezvăluit că una dintre mizele majore ale recentelor negocieri cu oficialii de la Bruxelles a fost tocmai salvarea fondurilor destinate marilor șantiere de autostrăzi din România.

Pentru a evita un scenariu catastrofal în care țara noastră ar fi putut pierde sume uriașe din cauza birocrației sau a eventualelor întârzieri tehnice ale constructorilor, echipa de negociere a pus pe masa Comisiei Europene un mecanism alternativ de decontare.

„O altă direcţie importantă a fost cea legată de reforme şi de jaloane şi de ţinte, unde negocierile au fost purtate în aşa fel încât, acolo unde, în mod obiectiv, nu putem să atingem ţintele, zona de cale ferată, alte zone, de exemplu, Comisia Europeană a acceptat ţinte reduse, în aşa fel încât să nu avem pierderi financiare”, a menţionat premierul interimar.

Ilie Bolojan a subliniat că negocierile au fost purtate pe componenta de decarbonizare, unde, „din cauza problemelor pe care le avem şi a faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, există încă un risc de pierdere de fonduri dacă nu se acceptă la final o formulă care să prevadă reducerea capacităţii de producţie a unor centrale şi nu închiderea lor”.

Ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a precizat vineri că au fost finalizate „pozitiv” negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro