Polițiștii locali din Chiajna au verificat din ușă în ușă adresele elevilor de clasa zero. Viza de flotant i-a dat de gol

Control din ușă în ușă

Autoritățile din Chiajna au mers din ușă în ușă pentru a verifica dacă elevii locuiesc efectiv la adresele trecute în acte, descoperind mai multe neconcordanțe.

„În urma verificărilor efectuate, au fost identificate mai multe situații în care elevii nu locuiesc în mod efectiv la adresele din actele de identitate/vizele de reşedință”, a transmis Primăria Chiajna, pe Facebook.

Potrivit administrației locale, elevii identificați ca neavând domiciliul real la adresa declarată urmează să fie redistribuiți către școlile din zonele în care locuiesc efectiv, conform legislației în vigoare.

„Având în vedere neregulile constatate, autoritățile competente vor dispune măsurile necesare pentru corectarea situațiilor neconforme. Totodată, elevii pentru care s-a stabilit că nu au domiciliul real la adresele declarate vor fi relocați către unitățile de învățământ corespunzătoare zonei în care aceștia locuiesc efectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a mai precizat Primăria Chiajna.

Vize de flotant folosite pentru acces la școli „mai bune”

Fenomenul vizelor de flotant folosite în mod abuziv reapare anual în perioada înscrierilor la școală, când unii părinți încearcă să își înscrie copiii la unități considerate mai bune sau mai apropiate de locul de muncă.

În mediul online, inclusiv pe grupuri de Facebook și site-uri de anunțuri, apar frecvent oferte pentru obținerea de vize de flotant contra cost.

„Vă pot facilita obținerea vizei de flotant sau a buletinului, în București”, se arată în unele anunțuri.

În alte cazuri, tranzacțiile sunt discutate direct între persoane. Prețurile vehiculate ajung și la 300 sute de euro pentru o viză de flotant pe termen de un an, în unele cazuri.

Supraaglomerarea claselor și efectele vizelor de flotant

Situația vine în contextul unor dezechilibre tot mai vizibile în sistemul de învățământ, unde unele clase din mediul urban sunt supraaglomerate, în timp ce altele din mediul rural funcționează sub capacitate.

Ministrul educației, Mihai Dimian, a explicat că diferențele dintre școli sunt semnificative, deși media națională poate părea echilibrată.

„M-am uitat la gradul de încărcare la clasă. La gimnaziu, când mă uit eu la minister, eu văd 12 elevi în medie pe clasă. Legea spune 20 pe clasă. Ce s-a întâmplat? De ce suntem sub media națională? Practic ce se întâmplă? În zona urban mare sunt 30-32 de elevi în casă, în zonele celelalte sunt 16-14-12, la medie stăm bine”, a declarat acesta într-o întâlnire cu directorii de școli, potrivit Edupedu.

Ministrul a indicat vizele de flotant drept unul dintre factorii care contribuie la dezechilibre: „Vizele de flotant: Oamenii aceia vin cu mașina. Eu nu, mergem pe jos la școală, dar sunt foarte mulți care își aduc copiii cu mașina din comune din jurul Sucevei, din vile foarte frumoase”.

Și a adăugat: „Drept urmare, acolo de unde au plecat ei au lăsat 16 în clasă și a adus 30 la altă școală. Foarte interesant că nu m-am uitat niciodată la asta”.

Autoritățile discută posibile schimbări ale regulilor

Ministerul Educației analizează posibile modificări ale regulilor privind înscrierea la școală și utilizarea vizelor de flotant, în contextul presiunii tot mai mari asupra școlilor din marile orașe.

„Hai să schimbăm regulile, să vedem cum le schimbăm”, a mai spus oficialul, subliniind necesitatea unor soluții comune între școli, părinți și autorități.

Anual, fenomenul readuce în discuție problema supraaglomerării claselor și a distribuirii inegale a elevilor între unitățile de învățământ, în special în București și Ilfov, unde presiunea pe școlile considerate „bune” este ridicată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE