Simulare Evaluare Națională 2026. O profesoară explică de ce se ia atât de greu nota 10 la română: „O virgulă îți poate decide viitorul”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce la matematică unu plus unu întotdeauna vor face doi, totul este clar și nu lasă loc de interpretări, la Limba română lucrurile se complică. Prin urmare, la un examen, un 10 curat se obține extrem de greu. „Dacă la matematică o problemă să rezolvă urmărind niște etape bine definite, la română, redactarea aceleiași compuneri poate aduce elevilor punctaje diferite. Deși, cu toții au bifat subiectul”, a precizat pentru Libertatea profesoara Andreea Pîrjol, care predă la Centrul educațional „Clubul Profei”, din comuna Pantelimon.
Cuprins:
„Câteva virgule uitate pot influența punctajul final”
Fie că vorbim despre simularea Evaluării Naționale sau despre examenul propriu-zis, cel din vară, nota maximă la Limba și literatura română este greu de obținut, chiar și pentru elevii foarte bine pregătiți. Profesoara Andreea Pîrjol explică faptul că diferența dintre notele 9,50 și 10 poate sta, uneori, în detalii aparent minore, dar care, în realitate, contează enorm: virgulele, lizibilitatea scrisului sau modul în care elevul înțelege cerințele pot decide viitorul unui copil.
Una dintre cele mai frecvente cauze pentru care elevii nu obțin nota maximă este legată de punctuație, explică profesoara. Sau, mai bine zis, de lipsa punctuației. Chiar și câteva virgule uitate influențează punctajul final.
„O notă de 10 este greu de luat, aproape imposibil. Pentru că, de foarte multe ori, din grabă, elevii uită să pună virgulele acolo unde trebuie. Acest lucru atât de banal este adesea ignorat. Copiii se concentrează mai mult pe volumul de informație acumulat și mai puțin pe modul în care redactează compunerea”, explică profesoara.
Corectarea la Limba română este subiectivă. „Un elev bun nu ar trebui descurajat“
Iar asta poate face diferența între o notă de 9,50 și un 10 curat, mai ales că profesorii corectori sunt subiectivi. „Un profesor poate decide să penalizeze mai puțin anumite greșeli minore, mai ales atunci când elevul a demonstrat că stăpânește conținutul. De exemplu, dacă eu văd că un copil nu a pus două, trei virgule, dar a făcut bine ceea ce avea de făcut, pot să țin cont de acest lucru și să nu-l penalizez. Consider că un elev foarte bun nu ar trebui descurajat în acest fel”, mai spune profesoara. În opinia sa, astfel de greșeli pot apărea și din cauza emoțiilor sau a grabei din timpul examenului și nu din cauza faptului că elevul nu s-a pregătit.
Pe de altă parte, recunoaște dascălul, aceste mici scăpări nepenalizate ar putea avantaja copiii mai puțin buni. „Nu ar fi corect față de elevi, totuși, ca o lucrare cu mici scăpări să fie notată cu 10, la fel ca o lucrare impecabilă”.
„Nu scrisul urât este problema, ci scrisul ilizibil”
Dacă peste lipsa unor virgule profesorul corector ar putea trece, ar putea închide ochii, scrisul urât, indescifrabil, este un dezavantaj major pentru orice elev și-i poate influența nota finală. „Sunt elevi care au un scris greu de descifrat, scriu urât. Iar acesta este un mare dezavantaj pentru că foarte mulți profesori, dacă nu înțeleg scrisul elevului, taie tot și trec mai departe, indiferent cât de corect a fost răspunsul”, mai spune profesoara Andreea Pîrjol. Evident, copilul nu primește niciun punctaj pe subiectul respectiv.
Într-adevăr, un scris ilizibil pune la mare încercare răbdarea profesorului care corectează. „Gândiți-vă că acești oameni trebuie să corecteze sute de lucrări într-un timp foarte scurt. Prin urmare, este imposibil să stea pe o singură lucrare 50 sau 60 de minute ca să descifreze un scris sau să ghicească ce a vrut să spună elevul”.
Totuși, continuă dascălul, poate că ar fi nevoie de o anumită flexibilitate din partea cadrelor didactice, mai ales atunci când este evident că elevul cunoaște răspunsul. „Poate că profesorii ar trebui, totuși, să fie mai maleabili. Nu de alta, dar ei își dau seama imediat când acele greșeli sunt comise din neștiință sau dintr-un alt motiv. Profesorul evaluator știe încă de la începutul lucrării cu ce copil are de-a face. De exemplu, îmi pot da seama cu ușurință dacă elevul a intrat în criză de timp. Dacă toată lucrarea este scrisă citeț, iar ultimele rânduri sunt indescifrabile, este evident că acel copil s-a grăbit pe final”.
Andreea Pîrjol subliniază că există o diferență importantă între un scris mai puțin estetic și unul imposibil de citit. „Una este scrisul urât și alta este scrisul pe care nu îl înțelegi. Ce vreau să spun este că elevii nu trebuie neapărat să aibă o caligrafie perfectă, însă este esențial ca textul să poată fi citit fără ambiguități. Nu trebuie să scrii caligrafic, însă trebuie să te asiguri că cel care citește înțelege ce ai scris, fără să facă presupuneri sau confuzii”.
Înțelegerea cerinței, esențială pentru un punctaj maxim
Un alt motiv pentru care elevii pierd puncte este legat de modul în care înțeleg cerințele și textele date. Profesoara spune că elevi care știu bine materia, interpretează greșit enunțul unui exercițiu și nu răspund exact la ceea ce li se cere. „Înțelegerea enunțului și a textului este esențială. Și acesta este un motiv pentru care nu se ajunge la nota 10 curat”, explică Andreea Pîrjol.
Potrivit acesteia, nota maximă la Limba română presupune nu doar cunoștințe solide, ci și atenție la detalii, claritate în exprimare și o bună gestionare a timpului și a emoțiilor din timpul examenului. O virgulă lipsă, un punct uitat la final de propoziție, o liniuță de dialog sau un semn de întrebare pus greșit fac diferența între notele bune și cele maxime. Și mai grav este faptul că aceste note trimit copiii către licee de top sau licee mediocre.
De la mii de note de 10 la câteva sute
Într-adevăr, statisticile arată o evoluție oscilantă a notelor maxime la proba de Limba română de la Evaluările Naționale. De exemplu, în perioada 2016–2019, numărul elevilor cu note de 10 depășea frecvent 1.500–2.000, iar în anul 2020 s-a înregistrat un vârf care nu a mai fost egalat: 4.700 de elevi au obținut punctaj maxim. După acel an însă, situația s-a schimbat radical.
În 2021, numărul notelor de 10 a scăzut brusc la aproximativ 480, iar în anii următori s-a menținut la un nivel relativ redus. În 2025, după contestații, doar 489 de elevi au obținut nota maximă la Limba română. Motivul acestor schimbări? Una dintre explicațiile invocate de profesori este modificarea tipului de evaluare. În ultimii ani, subiectele au pus un accent tot mai mare pe înțelegerea textului și pe capacitatea de argumentare, nu doar pe reproducerea unor informații învățate de-a valma, pe de rost.
În momentul de față, elevii trebuie să interpreteze fragmente literare sau non-literare, să formuleze răspunsuri argumentate și să redacteze texte scurte coerente.
În aceste condiții, obținerea punctajului maxim devine mai dificilă: un răspuns incomplet, o interpretare superficială sau o formulare neclară pot duce la pierderea câtorva zecimi de punct, suficiente pentru a coborî nota sub 10.
