De ce România ar trebui să se implice în normalizarea relațiilor dintre Turcia și Armenia

Pentru doctrina Trump 1.0, analiștii americani obișnuiau să facă diferențierea între retorica vulcanică și conflictuală a președintelui american și acțiunea propriu-zisă de politică externă, o atribuție exclusivă a Departamentului de Stat. Mai prozaic spus, ce am învățat în acești ani în care Trump obișnuiește să schimbe brusc pozițiile de politică externă, în scopul de a obține mai ușor avantaje tranzacționale în relația cu diferite state, este că o strategie coerentă americană de politică externă are șanse mai mari de reușită, dacă iese de sub atenția lui Trump. Dacă de implementarea acelei strategii se ocupă diplomați cu experiență din Departamentul de Stat, acea strategie dovedește o formă de gândire strategică în beneficiul intereselor SUA.

Putem, prin urmare, să diferențiem, în perioada doctrinei Trump 2.0, retorica agresivă a președintelui american de proiectele geopolitice care se construiesc în umbră?

România ar trebui să acorde importanță rutei TRIPP

În timp ce atenția analiștilor de politică externă este îndreptată spre noile tensiuni generate de președintele american (intenția de a invada sau cumpăra Groenlanda, o insulă ce aparține unui stat membru NATO), pentru o altă regiune, aflată la periferia opusă a Europei, mai precis Caucazul de Sud, Departamentul de Stat, condus de Marco Rubio, a dat semnale că dorește să implementeze o strategie din perspectiva intereselor americane în această regiune. Și anume, reducerea influenței Kremlinului în regiunea extinsă a Mării Negre.

În data de 13 ianuarie 2026, secretarul de stat Marco Rubio și ministrul de Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, s-au întâlnit la Washington, pentru a anunța publicarea Cadrului de implementare a Inițiativei Trump pentru pace și prosperitate internațională (TRIPP). Documentul strategic reprezintă cel mai recent pas către îndeplinirea angajamentelor asumate la Casa Albă, pe 8 august 2025, când Donald Trump a mediat întâlnirea istorică dintre premierul armean Nikol Pashinyan și președintele azer, Ilham Aliyev, în vederea promovării unei păci durabile în Caucazul de Sud.

În esență, după zeci de ani de dominație rusească, ruta TRIPP reprezintă primul proiect geostrategic armeano-american care se dorește a se construi fără vetoul Rusiei în această regiune.

Ce știm până în acest moment este că ruta Trump ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către exclava sa Nakhchivan, iar apoi către Turcia, aliatul apropiat al Baku.

Ruta ar putea deveni un culoar major de transport, ce ar putea să includă cale ferată, conducte de petrol și gaze și rețele de fibră optică. Mai multe detalii pot fi găsite aici.

Washingtonul consideră Coridorul de Mijloc drept o modalitate de a ocoli Rusia în comerțul terestru cu Asia, inclusiv în ceea ce privește exportul potențial de minerale critice și pământuri rare din Asia Centrală. La schimb, statele din Caucazul de Sud și Asia Centrală caută prosperitate printr-o mai bună integrare la piețele globale.

TRIPP prevede inclusiv reactivarea conexiunilor feroviare din era sovietică și oferirea de alternative la ruta actuală, mai lungă, prin Georgia. Rutele mai scurte ar spori comerțul și ar reduce costurile, aliniind Turcia la inițiativa mai amplă a Coridorului de Mijloc. La 22 august 2025, ministrul turc al Transporturilor și Infrastructurii, Abdulkadir Uraloğlu, a inaugurat linia feroviară Kars – Iğdır – Aralık – Dilucu, care va constitui tronsonul turc al TRIPP.

Armenia intenționează să autorizeze înființarea companiei TRIPP Development, iar acestei companii i se va acorda dreptul de exploatare pentru o perioadă inițială de 49 de ani. Armenia intenționează să ofere Statelor Unite o participație de 74% și să păstreze pentru sine o participație de 26% în compania TRIPP Development Company. Se preconizează că acest acord va fi prelungit cu o perioadă suplimentară de 50 de ani, cu acordarea unei participații suplimentare guvernului Armeniei, care va ajunge astfel la 49%.

Armenia, un nou punct multinodal între Asia și Europa

Fiind un stat fără ieșire la mare, situat într-o regiune care conectează Asia de Europa, principalul pariu geostrategic al Guvernului de la Everan este să transforme Armenia într-un important punct multinodal pentru care puteri ale lumii, precum SUA, China și UE, să dorească stabilitate regională. În 2023 lua astfel naștere proiectul de transport, intitulat Crossroads of Peace, care urmărește să îmbunătățească legăturile Armeniei cu statele vecine, Azerbaidjan, Georgia, Iran și Turcia.

De amintit că, de mai bine de 35 de ani, Armenia a fost blocată și izolată economic în mod sistematic de către Azerbaidjan și Turcia din cauza relațiilor proaste cu cei doi vecini ostili, generate de conflictul din Nagorno-Karabah. Odată ce premierul armean Nikol Pashinyan a reluat dialogul politic direct cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, următoarea miză economică importantă a Erevanului o reprezintă normalizarea relațiilor economice cu Turcia. În prezent, din cauza blocadei turco-azere împotriva Armeniei, tranzitul economic direct prin regiune este îngreunat.

Cheia înțelegerii acestei mize politice dificile a Armeniei de a normaliza relațiile cu Turcia se regăsește în condițiile stabilite de americani, pentru succesul rutei TRIPP, precizate în mod expres în document:

„Statele Unite și Armenia recunosc că succesul TRIPP depinde de:

● Continuarea instituționalizării păcii între Armenia și Azerbaidjan;

● Progrese în direcția normalizării complete a relațiilor dintre Armenia și Turcia;

● Angajamentul constant al Statelor Unite;

● Cooperarea și stabilitatea regională;

● Consolidarea eficientă a capacităților instituțiilor armene”.

Ce rol poate juca România pentru stabilitatea regiunii extinse a Mării Negre

Nu este un secret că relațiile dintre Armenia și Turcia sunt inexistente diplomatic, din cauza faptului că Ankara refuză să recunoască genocidul armean din 1915, un eveniment tragic care a dus la masacrarea a peste un milion de armeni. Turcia consideră că acest masacru este o consecință a contextului geopolitic din timpul Primului Război Mondial. Acest subiect a rămas unul sensibil pentru ambele state, iar normalizarea relațiilor bilaterale ar trebui să aibă ca epicentru strict avantajele pragmatice economice, nu abordarea acestor sensibilități istorice.

Astfel, România și-ar putea asuma un rol proactiv în regiune și, având în vedere relațiile bilaterale bune pe care le are atât cu Ankara, cât și cu Erevan, ar putea să intre în rolul de mediator în procesul de normalizare a relațiilor dintre Armenia și Turcia. Interesul de a normaliza această relație nu ar fi numai unul strict în beneficiul SUA, dar și unul în avantajul UE.

De amintit faptul că, la începutul lunii decembrie 2025, Uniunea Europeană și Republica Armenia au adoptat o nouă Agendă strategică pentru parteneriatul UE-Armenia, în scopul aprofundării cooperării politice, economice și sectoriale între cei doi parteneri, iar stabilitatea regiunii extinse a Mării Negre reprezintă și o prioritate europeană.

În plus, în luna mai 2026, Everan va găzdui al optulea summit organizat de Comunitatea Politică Europeană, o inițiativă creată de președintele francez, Emmanuel Macron, după izbucnirea războiului din Ucraina, eveniment la care va fi prezentă și România, prin președintele Nicușor Dan. În aceeași zi va avea loc și summitul UE-Armenia, unde vor participa toți liderii UE, prilej cu care România ar putea să joace rolul de mediator pentru consolidarea stabilității regionale a Caucazului de Sud.

Turcia își va deschide însă granița cu Armenia numai după ce Erevanul va semna un acord de pace definitiv cu Azerbaidjanul, după cum a explicat ministrul de Externe turc, Hakan Fidan. Din perspectivă turcă, o normalizare timpurie a relațiilor cu Armenia ar reduce presiunea asupra Erevanului de a încheia negocierile cu Baku.

Armenia și Azerbaidjanul pregătesc textul unui acord definitiv de pace, dar Baku afirmă că nu îl va semna până când Armenia nu va elimina din constituția sa revendicările asupra teritoriului azer.

Baku solicită eliminarea unei referiri la un document din 1990, care stabilește obiectivul „unificării” Armeniei cu Nagorno-Karabah, care era la acel moment un teritoriu populat în majoritate de etnici armeni din Azerbaidjanul sovietic.

În acest sens, Armenia va organiza un referendum în anul 2027, pentru a nu implica această temă electorală, ca instrument de influențare a armenilor, în războiul hibrid rusesc. Având alegerile parlamentare programate pentru iunie 2026, premierul Pashinyan trebuie să demonstreze în fața armenilor că eforturile sale de pace și noile parteneriate cu Occidentul au avut succes.

România poate propune un nou format de cooperare economică la Marea Neagră

România ar putea astfel să se implice mai activ în acest proces de normalizare a relațiilor Turcia-Armenia-Azerbaidjan.

România ar putea astfel crea un format nou de cooperare economică în regiunea extinsă a Mării Negre ca să invite, la aceeași masă, state precum Turcia, Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina. Printr-un format nou de cooperare economică, România ar putea juca un rol mai important în normalizarea relațiilor dintre cele trei state.

Vechea organizație dedicată cooperării economice la Marea Neagră (OCEMN) nu mai poate fi revigorată, câtă vreme Rusia este stat membru fondator, iar în această perioadă de război în Ucraina, se află sub sancțiuni economice UE și SUA.

Mai mult, România ar putea face analize de risc în privința proiectului TRIPP și ar putea negocia cu Armenia intrarea, prin câteva companii românești, în construirea acestui proiect geostrategic, alături de americani.

Schimbarea direcției de politică externă a Armeniei, după ce a renunțat la relația privilegiată pe care o avea cu Rusia, a determinat această țară să dezvolte recent alte parteneriate strategice cu Franța, India și China. Astfel, ultimii ani au adus o diversificare fără precedent în parteneriatele de apărare ale Armeniei. India și Franța au devenit cei mai importanți furnizori, umplând golul lăsat de Rusia.

The Diplomat susține că India a devenit rapid cel mai important partener de apărare al Armeniei. Erevanul a semnat contracte în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, achiziționând lansatoare de rachete cu mai multe țevi Pinaka, baterii de rachete sol-aer Akash și radare anti-baterie Swathi.

Armenia dorește construirea unui culoar de transport care să aducă mărfuri din India, spre Georgia, regiunea Mării Negre cu destinația finală UE.

Perioadele de transformare a sistemului internațional aduc mari provocări și incertitudini, dar și multe oportunități. România nu ar trebui să le rateze pe cele din urmă.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.