Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia se află pe ultima poziție în Metarankingul Național realizat de Ministerul Educației. La polul opus, Cluj-Napoca se mândrește cu cea mai bună universitate din țară: Babeș-Bolyai. Urmează Bucureștiul și Brașovul, alte două orașe unde, de asemenea, avem un învățământ superior de calitate. Această ierarhie, întocmită anual, a fost gândită în funcție de prezenta universităților românești în rankingurile internaționale.
Cuprins:
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia ocupă ultimul loc din 34 într-un clasament anual, realizat de Ministerul Educației și dat astăzi publicității. Este vorba despre Metarankingul Național, un mecanism de evaluare și ierarhizare a universităților din România, bazat pe analiza unor clasamente universitare internaționale recunoscute la nivel global de către International Ranking Expert Group, Inventory of International Rankings (IREG).
Interesant este și faptul că pe locul 32 se află Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA). Ierarhia a fost gândită în funcție de prezența de anul trecut a universităților românești în rankingurile internaționale. Ediția din acest an cuprinde 34 de universități, cu două mai mult decât cea de anul trecut, scrie Edupedu.
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, al cărei rector este fostul ministrul al Educației, Daniel David, ocupă primul loc în topul celor mai bune universități din România.
Locul secund este ocupat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, iar pe locul al treilea se află Universitatea București, urmată de Politehnica București și Universitatea Transilvania din Brașov.
Topul 10 este completat de UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, ASE București și Universitatea Tehnică din Oradea.
Universitatea „Babeș-Bolyai”, UMF „Carol Davila” și Universitatea din București sunt singurele care au obținut un punctaj de peste 20.000. Universitatea de Medicină și Farmacie chiar a reușit să depășească acest prag, în timp ce Politehnica București a coborât sub 20.000.
Metarankingul universitar este folosit pentru finanțarea cercetării în universități cu 100 de milioane de lei, bani alocați anual de Ministerul Educației și Cercetării.
În top 1.000 QS World University Rankings 2026, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București se află la egalitate. Aceste instituții de învățământ superior sunt, potrivit statisticilor internaționale, primele două cele mai bune din România, ambele fiind încadrate în intervalul 761-770 în ranking-ul QS. Alte opt instituții românești apar și ele în acest clasament, în timp ce alte trei universități au fost excluse.
Rank la nivel mondial: 1001-1200
Rank în Europa: 402
Rank: 1201-1400
Rank: 1201-1400
Rank: 1201-1400
QS World University Rankings reprezintă un set anual de clasamente comparative pentru universitățile din întreaga lume, realizat de firma de analiză a învățământului superior Quacquarelli Symonds (QS). Aceste clasamente oferă o imagine globală a performanței universităților, evaluând factori precum reputația academică și internațională, cercetarea și diversitatea corpului studențesc, pentru a ajuta la compararea instituțiilor de învățământ la nivel mondial.
Ce evaluează Metarankingul Național
Metarankingul național realizat anual de Ministerul Educației și Cercetării nu evaluează direct universitățile după criterii proprii, ci agregă performanța lor în clasamentele internaționale majore.
Metarankingul măsoară vizibilitatea și performanța academică internațională a universităților din România, pe baza poziționării lor în rankinguri globale recunoscute. Nu analizează în mod direct calitatea predării la clasă, satisfacția studenților și nici infrastructura universitară, ci rezultatele deja evaluate de alte sisteme internaționale.
Pentru că se bazează pe rankinguri internaționale, metarankingul reflectă indicatori precum: cercetarea științifică (număr de publicații, citări), impactul academic (influența lucrărilor), reputația internațională, colaborările globale, performanța pe domenii.
Metarankingul include, de regulă, clasamente precum:QS World University Rankings, Times Higher Education World University Rankings, Academic Ranking of World Universities, U.S. News Best Global Universities
Universitățile primesc puncte în funcție de pozițiile ocupate în aceste clasamente, metarankingul fiind utilizat pentru politici publice în educație, finanțarea universităților, ierarhizarea instituțiilor la nivel național, orientarea studenților și a cercetătorilor
Într-un drept la replică transmis redacției, reprezentanții universității din Alba Iulia au precizat că acest clasament „nu își propune și nu poate evalua calitatea actului didactic, satisfacția studenților, rata de angajare a absolvenților, relevanța programelor de studii pentru piața muncii și nu poate spune nimic despre impactul pe care o universitate îl are asupra comunității din care face parte. El măsoară un singur lucru: volumul de publicații științifice indexate în baze de date internaționale”.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/drept-la-replicauab.pdf" title="Drept la replică_UAB"]
True_Blue 05.05.2026, 07:18
Stefan Gheorghiu rebotezat SNSPA ce ar fi putut sa fie?!
CarinaO 05.05.2026, 20:09
Ar fi destule 20 de universități in toată țara. Avem nevoie de absolvenți de calitate, nu de absolvenți la kilogram. Faceți scoli postliceale bune si școli de meserii, nu trebuie sa avem mii de absolvenți de studii superioare. Oricum, peste 35% dintre ei sunt prost pregătiți și inutili. Ar fi mai apreciați meseriașii buni, ca e lipsa mare si de ăștia, dar buni.
BogdanHL 08.05.2026, 14:57
Sincer este un articol care aduce constatări, care nu am treabă cu realitatea și cu o analiză obiectivă prin prisma acești tip de ranking , daca doamna jurnalista ar fii citit ce itemi evaluează acest ranking internationali, ar fi putut să vadă că nu are nici o legătură cu calitatea , produsul educațional ci face o analiză pe cât de prezenta e în spațiul educațional și științific ,ne vorbiți 80% despre calitatea facultății/educatiei , făcând referință la produsul acestui studiu folosind doar termenul "Marketing " insuficient pentru a sustine premisa studiului intr-o realitate obiectivă.Va întreb acum pe dumneavoastră .Ce facultate ați absolvit ?Caci produsul dumneavoastră jurnalistic lasă de dorit.Decizia dumneavoastră de a denatura imaginea facultății in acest fel, duce foarte ușor la premise a diverși indivizi " De ce sa mai fac o facultate " Am fost printre ei înainte să termin una mulțumită unei prese așa "Obiective "