Cum îi caracterizează Anghel Damian pe frații Nuțu și Sile Cămătaru: „Mi s-a adâncit o cunoaștere”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii ani, Anghel Damian a petrecut mult timp alături de frații Cămătaru, Nuțu și Sile, pentru a realizat serialul-documentar „Cămătarii”, difuzat de PRO TV și VOYO.
În deja celebra producție, ale cărei prime episoade s-au văzut deja în primăvară, urmând ca probabil în toamnă să apară și partea a doua a serialului-documentar, a fost prezentată istoria clanului Cămătaru.
Vasile și Ion Balint, cunoscuți drept Sile și Nuțu Cămătaru, au vorbit despre faptele lor, în timp ce Anghel Damian le punea întrebări. Iar în producția celor de la PRO TV și VOYO apar și alte persoane apropiate clanului Cămătaru, dar și oameni ai legii și chiar un psiholog.
După ce prima parte a serialului-documentar „Cămătarii” s-a văzut la PRO TV și pe VOYO, Anghel Damian a vorbit despre frații Nuțu și Sile, pe care i-a caracterizat. Regizorul a afirmat că încă de la început le-a dezvăluit acestora ce fel de documentar vrea să facă.
„Sunt niște oameni care au înțeles ce înseamnă acest tip de a lucra într-o formă de filmare și au respectat tot ce le-am cerut. Pe de altă parte, vorbim despre niște personalități puternice, unii ar spune chiar înfricoșătoare, dar au făcut tot ce-a ținut de ei pentru ca procesul de lucru să fie chiar normal, firesc, să nu existe lucruri nespuse de la început. Am încercat să punem totul pe listă de la început, ce vom face, cum vom face, să nu avem mai târziu surprize de orice fel în ceea ce-i privește.
Mi s-a adâncit o cunoaștere la nivel psihologic, adică vezi dincolo de titlul dintr-o pagină de ziar, în care oamenii ăștia sunt doar atât. Ca să ajungi la o formă de adevăr! Și cred că înțelegi mai bine din acest serial psihologia criminală. Ei au înțeles că sunt un «animal» diferit, că nu sunt din lumea aia, că nu mă exprim ca ei. Eu mi-am păstrat felul meu de a comunica, nu am intrat în genul acela de limbaj. Am vorbit respectuos, de ambele părți, chiar foarte civilizat”, a spus Anghel Damian pentru Viva.
„Nu mi-a fost frică în sensul clasic al cuvântului. Dar au existat momente inconfortabile. Pentru că atunci când stai față în față cu oameni care au făcut lucruri reale, care au produs violență reală, începi să înțelegi că între mitologia publică și realitate există o diferență foarte mare. Și mai apare ceva: tentația de a-i judeca la primul nivel. Dar realitatea e că acești oameni sunt produsul unui context, al unei epoci, al unor mecanisme sociale, al unui sistem. Asta e partea cea mai tulburătoare.
Sincer, toți au avut momente de o sinceritate frapantă, mai ales că vorbim despre o lume care e în teorie «închisă». Dar cele mai sincere momente apăreau atunci când uitau de propria «legendă». Când nu mai încercau să fie «personajele» pe care le știe lumea. Acolo apăreau fisurile… Și exact fisurile alea sunt interesante pentru mine, ca regizor. Pentru că acolo începe adevărul.
Evident că există exagerări! Lumea interlopă funcționează foarte mult pe mit, reputație și poveste. Uneori legenda e mai importantă decât realitatea. Dar interesant este că, dincolo de exagerări, există și foarte mult adevăr. Și cred că tocmai contradicțiile astea fac proiectul atât de puternic. Un procuror spune un lucru, un interlop spune altceva, un polițist vine cu altă perspectivă… Și așa mai departe. Spectatorul e obligat să navigheze singur prin toate versiunile astea… Câteodată ele se completează perfect, alteori sunt antagonice! Iar sarcina spectatorului este să fie el însuși judecător al faptelor”, spunea pentru Libertatea regizorul.
