FOTO EXCLUSIV/ Supraviețuitor în România! După Filipine, Robert s-a mutat în pustietate și trăiește ca în Evul Mediul!

Robert de la Supraviețuitorul a demonstrat că dorința lui de a răzbate nu are limite. 44 de zile departe de civilizație, în cele mai vitrege condiții, cu uneltiri și rivalități, în cadrul reality-show-ului de la PRO TV nu i-au pus capac, ba chiar i-au conturat în clar ce ar trebui să aștepte de la viață. Chiar dacă nu a câștigat marele premiu, odată întors acasă, Robert a decis să continue lupta pentru supraviețuire. În consecință, a părăsit sânul societății moderne și s-a mutat în munți, lângă Cluj, departe de civilizație.  Cu mâna lui și ajutorul câtorva prieteni a ridicat o casă și a început aventura vieții lui. Dacă primele luni au fost mai ușoare, numai bune de adaptare, iarna l-a pus la grea încercare. Când țara era cuprinsă de coduri care mai de care mai colorate, iar gerul se anunța aprig, el măsura temperatura în cantitatea de lemne arse. ”Da, gerul se resimte după cantitatea lemnelor consumate de sobă. Este frig. Temperaturi de 20 – 25 de grade Celsius cu minus. Pe timpul nopții mă trezesc tot la o oră și jumătate pentru a alimenta focul din soba. Cred că am rămas setat pe căldurile din insulele Filipine”, ne-a declarat Robert.

Robert de la Supraviețuitorul are în permanență provizii, cel puțin pentru o săptămână

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Nici zăpada căzută în munte nu l-a lăsat să-i tihnească. De unde ajutoare, vole și pluguri acolo unde sălbăticiunile îi zgârie la ușă? ”În afară de câinii care bătătoresc ori sapă curioși după șoricei prin zăpadă, mai este o prietenă bună care mă mai ajută cu unele lucruri în gospodărie. Cât despre provizii, le cam fac din timp. Nu aștept să fiu prins în menghină. Și dacă aș rămâne complet izolat sunt pregătit pentru aproape o săptămână. În caz contrar nu aș avea de ales decât să-mi iau ranița în spate și să cobor la oraș pentru reaprovizionare. Nu s-a întâmplat până acum”, ne-a mai spus Robert care, altfel, rămâne liniștit în lumea pe care și-a creat-o și căreia trebuie să-i supraviețuiască.

Securea și lămpașul, prieteni de nădejde

Cel puțin acum, iarna, zilele îi trec la fel… ”Mă trezesc, îmi beau cafeaua, un mic dejun, apoi ies pentru a da cu lopata zăpada de pe acoperiș, din împrejurul cabanei, refac cărarea spre fântână. Hrănesc câinii, mai beau o cafea apoi îmi prind hamul, cordelina, îmi iau securea și plec în pădure să mai adun crăci de copac căzute pentru a întreține căldura. Activitățile astea îmi ocupă aproape integral ziua. Seara dacă îmi rămâne ceva timp liber îmi aprind veioza ori lămpașul, citesc, apoi mă pun să dorm pentru prima rundă de veghe la sobă. Când aud câinii agitați, mai ies cu lanterna și dau o tură în jurul gardului pentru a verifica dacă totul este în regulă.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE