„Cred că aș putea să fiu la fel de convingător și jucând cu spatele la public. Nu trebuie să mă arăt pe mine însumi. Nu e important să se vadă chipul meu sau cât sunt de frumos și de inteersant și cum îmi joacă ochii în lacrimi. E o tâmpenie să vrei să te arăți neapărat. Dacă ai sentimentul care îți înlăcrimează ochii, acest sentiment se poate transmite și stând cu spatele”, a spus Rebengiuc.

Acesta a adăugat: „Nu-i înțeleg pe unii dintre colegii mei, care practică un anumit narcisism pe scenă. Mi-au plăcut întotdeauna personajele adevărate, puternice, cum e și Moromete. Trebuie să-l faci să emane o energie în stare să te țină captiv. Poate că în forța transmiterii acestei energii stă talentul unui actor. Am fost învățat să cred în personajul pe care-l joc și să-l redau cu sinceritate. Nu în ce poziție joci, ci cum topești personajul în tine, asta contează”.

Actorul a încheiat: „Sunt preocupat în permanență de un personaj nou. Când merg pe stradă, când mă uit la televizor, mă gândesc la personajul pe care îl creez, pe care-l caut, și simt că se mișcă acolo, în mine, nu își găsește locul și caută să iasă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.