După 20 de ani. Cum a devenit „War of the Worlds” unul dintre cele mai controversate filme ale lui Spielberg
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lansat în cinematografe la patru ani după atacurile din 11 septembrie 2001, adaptarea clasicului lui H.G. Wells, realizată de Steven Spielberg — care sărbătorește 20 de ani în această săptămână — a folosit imagini legate de 9/11 și o stare de panică americană foarte specifică epocii pentru a spune povestea unei invazii extraterestre. Unii au lăudat-o, alții au considerat-o lipsită de gust.
Cuprins:
O paralelă la atacul din 11 septembrie
Amenințarea venise din interior; „chiar de sub picioarele noastre”, după cum spunea Harlan Ogilvy, patriotul paranoic interpretat de Tim Robbins. Acum douăzeci de ani, în această săptămână, War of the Worlds al lui Steven Spielberg a avut premiera în cinematografe, oferindu-ne o reluare cu buget mare a unei traume din care mulți încă încercau să se vindece, scrie Al Horner de la Independent.
Filmul nu a fost subtil în referințele sale la atacul din 11 septembrie. După o scenă de deschidere care se concentrează asupra orizontului Manhattanului, are loc un atac mortal, surprins la un moment dat printr-o cameră dintr-o casă. Cetățenii fug din clădiri prăbușite, o biserică fiind una dintre primele structuri care cad (9 septembrie a fost, până la urmă, prima lovitură într-un război pe care ambele părți îl vor încadra ca unul sfânt).
Tom Cruise, care joacă rolul tatălui divorțat Ray, își găsește fața albă de praf, făcând aluzie la o fotografie celebră cu Marcy Borders, asistenta juridică din New York al cărei chip fantomatic după prăbușirea turnurilor a devenit una dintre imaginile definitorii ale acelei zile. Și poate cel mai notabil, acești teroriști nu și-au lansat complotul de departe, așa cum se întâmplă de obicei în filmele cu invazii extraterestre. La fel ca cei 19 operativi al-Qaeda care au preluat controlul avioanelor pe 9/11 — toți trăind în America, o celulă adormită pregătită să atace — această distrugere a fost provocată pe teritoriul american.
Două decenii mai târziu, este ușor să trecem cu vederea ecourile la atacul terorist din New York din adaptarea lui Spielberg din 2005. La urma urmei, trăim acum într-o eră dominată de cinematografia cu supereroi. Clădiri care se prăbușesc, nori de fum, străzi pline de moloz. Referințele la 9/11 din War of the Worlds, în comparație, pot părea mai puțin remarcabile pentru cineva care vede filmul pentru prima dată în 2025.
Un film-cheie în istoria modernă a Americii
Dar să nu existe nici o îndoială, filmul lui Spielberg este una dintre cele mai importante creații culturale pop născute din 11 septembrie. „Aș sugera chiar că este un film cheie în evoluția modului în care America a procesat (acea zi),” spune Terrence McSweeney, lector universitar senior în studii de film și televiziune la Universitatea Southampton Solent și editorul unei cărți de eseuri intitulată American Cinema in the Shadow of 9/11. El susține că, prin recunoașterea ororilor acelei dimineți luminoase de marți în septembrie, America a găsit catharsisul atât de necesar.
Mai exact, un catharsis de peste jumătate de miliard de dolari. Blockbusterul de vară al lui Spielberg a fost un succes comercial, depășind încasările de la box-office ale filmului Batman Begins, regizat de Christopher Nolan și lansat cu câteva săptămâni înainte. Drumul către această poveste a omenirii împotriva marțienilor a fost lung, după cum explică Damian Collier, producător executiv al filmului.
În anii ’70, Jeff Wayne — creatorul faimoasei versiuni rock-opera a cărții lui Wells și partenerul de afaceri de lungă durată al lui Collier — „i-a trimis lui Spielberg o copie a albumului în speranța că îl va transforma într-un film,” explică Collier. „Spielberg a trimis o scrisoare înapoi spunând: ‘Am primit albumul și l-am găsit absolut incredibil. Dar programul meu pentru 1981-1982 este prea încărcat pentru a mă apuca de un film de această anvergură.’ Este un fel de artefact interesant, acea scrisoare, pentru că a fost oarecum profetică. Steven, desigur, avea să facă War of the Worlds. Doar că în felul său… când a venit momentul potrivit.”
Imaginea de pe Podul Washington
Momentul potrivit a fost o perioadă tulbure. Se crede că Spielberg se afla în Los Angeles lucrând la montajul adaptării romanului lui Philip K. Dick, Minority Report, când atacurile asupra coastei de est a Americii au ucis 2.977 de oameni. O imagine din acea zi i-a rămas întipărită: „Toată lumea din Manhattan fugind peste Podul George Washington,” a spus el într-o conferință de presă în 2005. Imaginea „americanilor fugind pentru viața lor, atacați fără motiv, fără să știe de ce sunt atacați și cine îi atacă” a stat la baza filmului său.
„A avut loc o schimbare emoțională conștientă în această țară,” a explicat Spielberg mai târziu într-un interviu pentru USA Today. După atacuri, divertismentul cald, reconfortant — ideal cu o tentă patriotică — a devenit forma de media preferată în casele americane, pe măsură ce americanii căutau o distragere de la teroare. Filmul lui Spielberg, însă, a apăsat pe rană, cu imagini care confruntau acea amintire dureroasă.
Un fuselaj de avion prăbușit, evocând zborul United 93 care s-a prăbușit în comitatul Somerset, Pennsylvania. Pereți plini cu fotografii ale celor dispăruți. Cadre cu americani șocați, traversând un pod, exact cum văzuse Spielberg pe George Washington. Acestea nu erau doar detalii adăugate pentru a da filmului relevanță reală; ele erau filmul. „Ai fi făcut War of the Worlds fără 9/11?”, l-a întrebat un reporter al revistei germane Die Spiegel în 2005. „Probabil nu,” a răspuns el fără ocolișuri.
Cum a schimbat War of the Worlds fața filmelor despre dezastre și invazii extraterestre
Alte elemente din film par să fi fost modelate de ceea ce America a descoperit în acea zi. De exemplu, revelația că există culturi dedicate distrugerii fără milă a inamicilor americani, „fie civili, fie nu,” după cum spune McSweeney. Și, la fel de important, reflectă o altă lecție a 9/11: că în momentele de dezastru, actele de bunătate se înmulțesc. War of the Worlds este presărat cu momente care arată bunătatea străinilor și doar una sau două scene care sugerează întunericul uman în haos. Cea mai importantă este cameo-ul dezaxat al lui Robbins, dar nu trebuie ignorată o scurtă scenă înfricoșătoare a unui bărbat care împușcă o persoană pentru a-i fura mașina, declanșând o panică colectivă, văzută prin fereastra unei cafenele tipic americane.
În 2025, influența War of the Worlds este mai extinsă decât ai putea crede. „A stabilit un șablon pe care majoritatea narațiunilor despre invazii extraterestre îl vor adopta pe tot parcursul deceniului și după,” spune McSweeney. Focalizarea narativă în acele proiecte este restrânsă la „un grup mic, de cele mai multe ori o singură familie.”
În blockbuster-ele anterioare precum Independence Day (1996), publicul urmărea un ansamblu de personaje — soldați, oameni de știință, politicieni, chiar președintele SUA — care luptau împotriva amenințării extraterestre. War of the Worlds, însă, a marcat un nou tip de film despre dezastre, în care „oamenii obișnuiți sunt aruncați în mijlocul unei încercări terifiante, luptând nu să învingă amenințarea, ci să supraviețuiască.” War of the Worlds a fost inclus și de mai mulți regizori și actori în topul lor cu cele mai bune filme ale secolului XXI, realizat pentru New York Times.
