Gössling a arătat că destinații consacrate resimt deja impactul: topirea zăpezilor afectează stațiunile de schi alpine, eroziunea lovește plajele sud-europene, seceta obligă hotelurile din Spania să aducă apă, iar incendiile devastează insulele grecești. Un studiu recent co-semnat de el indică insulele din Marea Egee de Sud drept zona cea mai vulnerabilă din Europa, urmate de insulele Ionice.

Creșterea costurilor nu se rezumă doar la cazare sau transport, ci include și alimentele de bază – de la cafea la ulei de măsline – și primele de asigurare împotriva fenomenelor extreme. Chiar dacă veniturile globale vor continua să crească, turismul va fi presat de adaptări scumpe și de posibile taxe pe zboruri, precum cele propuse de unele guverne și organizații ecologiste.

În același timp, Gössling critică sectorul pentru lipsa unor măsuri reale de reducere a emisiilor, descriind eforturile actuale drept „greenwashing”. Totuși, el recunoaște existența unor pași pozitivi, cum ar fi instalarea panourilor solare la hoteluri și o conștientizare mai mare a riscurilor. Mesajul său este însă dificil de acceptat pentru o industrie bazată pe creștere continuă.

În mediul academic, Gössling este cunoscut pentru studiile privind amprenta de carbon a turismului (8,8% din poluarea globală) și inegalitatea emisiilor din aviație, unde 1% din populația lumii generează jumătate din emisiile aeriene. El subliniază că reducerea modestă a zborurilor acestei minorități ar putea înjumătăți problema. În final însă, insistă că nu doar guvernele și companiile sunt responsabile, ci și fiecare individ, ale cărui alegeri contribuie la fenomenul global.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.