Care este cel mai mare judeţ din România, ca suprafaţă

Împărțirea României pe județe

România este un stat situat în Europa de Sud‑Est, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre, și se întinde pe o suprafață totală de 238.397 km². Conform Constituției și legislației administrative, teritoriul țării noastre este organizat la nivel local în 41 de unități administrativ‑teritoriale, denumite județe, plus municipiul București.

Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și de un prefect. Deși este reședința județului Ilfov, Capitala are un statut similar cu al unui județ, fiind o entitate administrativă de sine stătătoare. Fiecare județ are o structură administrativă proprie, condusă de un Consiliu Județean și un președinte al Consiliului Județean, iar la nivel național aceste unități reprezintă nivelul NUTS 3 (n.n. – nivelul 3 în nomenclatura unităților teritoriale pentru statistică).

Cele 41 de județe includ în structura lor administrativ-teritorială 103 municipii, 320 de orașe și 2.859 de comune.

Cum au apărut județele în România

Organizarea administrativă pe județe are adânci rădăcini istorice. Termenul de „județ” provine din Evul Mediu, fiind utilizat pentru prima dată în secolul al XIV‑lea în Țara Românească și în Moldova pentru a desemna unități administrative. Prin crearea acestor structuri administrative, conducătorii vremii doreau să elimine orice autonomie politică a cnezatelor. Organizarea teritorială a Țărilor Române în județe a fost menționată pentru prima dată într-un act domnesc semnat de voievodul Mircea cel Bătrân, la data de 8 ianuarie 1392, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia. În acel document, „ținutul Vâlcii” este denumit în mod explicit „județ”. Pe baza acestei mențiuni istorice, Vâlcea este considerat cel mai vechi județ de pe teritoriul actual al României pentru care există o atestare documentară.

Unitățile administrative de atunci erau conduse de un jude. Acesta era un oficial care avea funcții administrative și judiciare. În Transilvania, o zonă istorică distinctă, diviziunea administrativă a fost influențată de modelul maghiar și apoi austro‑ungar, cu comitate conduse de comiți, cunoscuți și sub numele de comes. Acești nobili erau numiți de regele maghiar și dețineau atribuții administrative, militare și judiciare în respectivele teritorii. Ei erau reprezentați la nivel local de vicecomiți și erau responsabili cu aplicarea legilor și cu organizarea apărării. De-a lungul istoriei moderne, organizarea județelor a suferit numeroase modificări.

Reforma administrativ-teritorială din 1968

În secolul al XIX‑lea, după Unirea Moldovei cu Țara Românească, în 1859, s‑a început armonizarea sistemului administrativ. După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, teritoriul statului român a fost reorganizat din punct de vedere administrativ, fiind împărțit în județe. Proiectul de lege elaborat la acea vreme prevedea, în forma sa inițială, formarea a 48 de județe mai mari, fiecare urmând să aibă între 300.000 și 400.000 de locuitori. În urma discuțiilor și negocierilor purtate cu autoritățile locale ale vremii, planul a fost modificat, iar în final s-a ajuns la o structură administrativă alcătuită din 71 de județe.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România, județele au fost desființate și au încetat să mai existe ca unități administrativ-teritoriale în 1951. Cea mai importantă reformă administrativ-teritorială realizată în România în perioada modernă a avut loc în februarie 1968. Astfel, s-a renunțat la organizarea teritorială pe regiuni și raioane, un sistem inspirat din modelul administrativ al fostei Uniuni Sovietice, și s-a revenit la structura tradițională bazată pe județe. Noua organizare a stabilit însă județe mai întinse ca suprafață și într-un număr mai mic decât cele existente înainte de reformă.

Când a fost stabilită actuala împărțire teritorială

Ca urmare a acestei reorganizări, România a fost împărțită în 39 de județe, la care se adăuga orașul București. Deși Capitala reprezenta și reședința administrativă a județului Ilfov, ea avea un statut distinct, fiind administrată separat și având rang similar unui județ, fără a face parte efectiv din județul care o înconjoară.

Ulterior, în 1981, harta administrativă a țării a suferit o nouă modificare prin înființarea a două județe suplimentare, și anume Giurgiu și Călărași. În același timp, județul Ilfov a fost reorganizat și transformat în Sectorul Agricol Ilfov, aflându-se sub autoritatea municipiului București.

Situația s-a schimbat din nou în 1997, atunci când, prin Legea nr. 50, județul Ilfov a fost reînființat și a revenit astfel la statutul său de unitate administrativ-teritorială distinctă. Structura actuală cu 41 de județe plus municipiul București datează din același an, fiind consolidată după schimbările administrative din ultima jumătate de secol.

Cel mai mare județ din România, ca suprafață

Comparativ cu alte state europene, județele din România nu sunt foarte întinse, însă unele dintre ele se apropie, ca suprafață, de regiunile administrative întâlnite în alte țări ale Europei. Suprafața medie a județelor este de 5.809 km². Chiar și așa, varietatea geografică și diferențele demografice dintre județe conturează o imagine complexă și diversă a modului în care este organizat teritoriul țării noastre.

Dintre toate unitățile administrativ‑teritoriale din România, cel mai mare județ ca suprafață este Timiș. Acesta se întinde pe o suprafață totală de 8.696,7 km², ceea ce reprezintă aproximativ 3,65 % din suprafața totală a României. Cu toate acestea, Timiș nu se situează pe primul loc și în topul județelor cu cea mai mare populație din România. Deși găzduiește orașe importante și o comunitate semnificativă de locuitori, populația sa este de aproximativ 758.000 de persoane (densitate de circa 78,6 locuitori/km²), fiind depășit de județe precum Iași, Prahova sau Cluj.

Situat în partea de vest a țării, în regiunea istorică Banat, județul Timiș face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest. Pe locurile următoare în clasamentul județelor după suprafață se află Suceava – 8.553 km², Caraș‑Severin – 8.520 km² și Tulcea – 8.499 km². Aceste județe ocupă suprafețe semnificativ mai mari comparativ cu media județelor din România.

Cu cine se învecinează Timiș

Datorită poziției sale geografice, aproape o treime dintre granițele județului Timiș coincid cu frontiere internaționale. În nord-vest, se învecinează cu județul Csongrad-Csanad din Ungaria, din care 18 km sunt marcați de cursul râului Mureș, iar în sud-vest, între localitățile Beba Veche și Lățunaș, cu Provincia Autonomă Vojvodina din Serbia. Legătura terestră cu statele vecine se realizează prin mai multe puncte de trecere a frontierei: Cenad, Stamora Moravița și Jimbolia, respectiv Valcani, Lunga și Foeni.

Pe teritoriul României, Timiș se învecinează cu trei județe: cu Arad, la nord, cu Hunedoara, la est, și cu Caraș-Severin, la sud-est. În plan transnațional, județul Timiș face parte din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT), o regiune ce acoperă 71.879 km². Teritoriul său este străbătut de paralela de 46° latitudine nordică și de meridianele de 21° și 22° longitudine estică.

Tot aici se află și cel mai vestic punct al României, la Beba Veche (20°15’44”), în zona cunoscută sub denumirea de Triplex Confinium sau Tripla Frontieră, adică locul unde se întâlnesc teritoriile României, Serbiei și Ungariei.

Cum s-a format județul Timiș

Județul Timiș a fost creat în urma reformei administrativ-teritoriale din 1968 prin care a fost reorganizată Regiunea Banat. Noua unitate administrativă s-a format prin reunirea unor teritorii provenite din mai multe raioane, printre care Arad, Bozovici, Caransebeș, Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Sânnicolau Mare și Timișoara.

O mare parte din suprafața actualului județ a aparținut, de-a lungul timpului, unor structuri administrative diferite, între care Județul Timiș-Torontal, Ținutul Timiș, Regiunea Timișoara sau Comitatul Timiș, se mai precizează pe Wikipedia. Acestora li se adaugă și zona metropolitană a oraşului Timișoara, care astăzi este orașul de reședință al județului și principalul centru urban și economic din regiune. Amplasarea sa geografică în apropierea frontierelor cu Serbia și Ungaria îi conferă un rol strategic important atât din punct de vedere economic, cât și cultural.

De unde provine numele Timiș

Conform dicționarului etimologic realizat de Lajos Kiss, numele județului Timiș ar proveni de la râul care traversează orașul Timișoara și își are, cel mai probabil, originea în limba dacică, din cuvântul thibh-isjo, care se traduce prin „mlăștinos”. La sosirea slavilor de nord, denumirea ar fi fost adaptată sub forma Tamiș. Ulterior, aceasta a fost preluată și transformată de diverse popoare.

Astfel, maghiarii au folosit forma Temes, germanii – Temesch, în timp ce românii îi spuneau Timiș. În epoca romană, cursul de apă era cunoscut sub numele de Tibisis sau Tibiscus. De asemenea, denumirea sa a stat la baza denumirii orașului Timișoara. În timpul Regatului Ungariei, localitatea purta denumirea Temesvar, care se traduce prin „cetatea Timișului”, ceea ce evidențiază apropierea așezării de râul cu același nume.

Cel mai mic județ al țării

La polul opus se află Ilfov, care este cel mai mic județ din România ca întindere, având o suprafață de aproximativ 1.583 km², adică mai puțin de o cincime din cea a Timișului. De menționat este și municipiul București, care are statut de județ și ocupă o suprafață și mai mică, de doar 228 km². Totuși, Capitala este considerată o unitate administrativă separată de sistemul tradițional de județe. Ilfovul, care înconjoară Bucureștiul, a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, alimentată de migrația locuitorilor din Capitală către zonele periurbane.

Astfel, deși ocupă cea mai mică suprafață dintre cele 41 de județe, Ilfov se numără printre unitățile administrativ-teritoriale cu cea mai rapidă creștere demografică, dar și economică. Pe lângă clasificarea după suprafață, județele pot fi analizate și în funcție de populație, iar acest top este dominat de Iași, cu peste un milion de locuitori. De asemenea, județul cu cele mai multe orașe este Suceava (11), cu trei mai mult decât Timiș.

Vezi şi oraşele din fiecare judeţ al României!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE