Cuprins:
Experții sugerează că stabilirea unor obiceiuri bune încă din tinerețe poate avea beneficii pe termen lung pentru sănătatea fizică și mentală. Cu toate acestea, nu este niciodată prea târziu pentru a începe să ne îngrijim de creier.
Relațiile pozitive sunt esențiale
Un studiu de lungă durată realizat de Universitatea Harvard a descoperit că relațiile pozitive și satisfăcătoare sunt cheia pentru o viață mai lungă și mai fericită, cu un creier bine funcțional.
„Relațiile calde păreau să mențină oamenii atât fizic mai puternici, cât și cu creierul mai ascuțit pe măsură ce îmbătrâneau”, a declarat Dr. Robert Waldinger, directorul studiului și profesor de psihiatrie la Harvard Medical School. Izolarea socială și sentimentul de singurătate au fost asociate cu moartea prematură, anxietatea, depresia și alte probleme de sănătate.
„Singurătatea, care nu înseamnă doar a fi singur, ci a fi singur și a nu-ți place asta, crește riscul de Alzheimer de două ori”, a explicat Rudy Tanzi, profesor de neurologie la Harvard Medical School. Nu este necesar ca relațiile să fie intime pentru a beneficia de ele. Prietenii, rudele și chiar colegii de muncă pot îmbunătăți sănătatea mentală dacă relația este nutritivă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8c3a5024ee4b7cf31c4bc77a1fafa782.jpg)
Focusați-vă pe talie, nu doar pe greutate
Cercetările au arătat că pe măsură ce dimensiunea taliei unei persoane crește, centrul de memorie al creierului se micșorează și pot apărea semne caracteristice bolii Alzheimer. Grăsimea abdominală, cunoscută și sub numele de grăsime viscerală, se înfășoară în jurul organelor vitale din abdomen și poate fi dăunătoare pentru creier.
„Grăsimea viscerală este nesănătoasă din punct de vedere metabolic și secretă multe substanțe chimice inflamatorii care pot provoca atrofie cerebrală și pot afecta cogniția”, a explicat Dr. Kellyann Niotis, neurolog preventiv.
Numărul de pași pentru a pierde în greutate
Experții recomandă monitorizarea compoziției corporale, nu doar a greutății. Este important să se urmărească raportul dintre grăsimea corporală și masa musculară.
Pentru a slăbi este nevoie să fim într-un deficit caloric așa că pașii singuri nu sunt suficienți, trebuie să reducem și cantitatea de calorii consumate.
Monitorizați-vă nivelul de zahăr din sânge
Grăsimea viscerală contribuie la rezistența la insulină, care poate duce la niveluri ridicate de zahăr în sânge. Acest lucru poate fi dăunător pentru creier. „Știm că nivelurile ridicate de glucoză din sânge sunt direct neurotoxice”, a declarat Dr. Niotis.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8c09d6316006f39ceb78f991b6440bca.jpg)
Experții recomandă monitorizarea zilnică a nivelului de zahăr din sânge pentru o bună sănătate a creierului. Utilizarea unui monitor continuu de glucoză poate ajuta la înțelegerea modului în care corpul reacționează la diferite alimente.
Adăugați antrenamente de rezistență la cardio
Activitatea fizică este esențială pentru o viață lungă și sănătoasă. Exercițiile cardiovasculare sunt benefice pentru creier, dar există dovezi crescânde că antrenamentul de rezistență poate fi la fel de important. Când mușchii se contractă în timpul exercițiilor, se eliberează un hormon numit irisină. Acesta declanșează o enzimă care ajută la descompunerea plăcilor de amiloid caracteristice bolii Alzheimer.
Cele mai eficiente exerciții de rezistență pentru construirea masei musculare slabe și pierderea grăsimii sunt cele care necesită implicarea mai multor articulații ale corpului.
Relaxați-vă și respirați
A lua timp pentru sine, mai ales în perioadele de stres, este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le puteți face pentru creierul dumneavoastră.
„Pauzele, conștientizarea momentelor prin mindfulness și, literalmente, respirația profundă – pe care uneori o uităm când suntem stresați – toate contează”, a explicat Dr. Natalia Rost, profesor de neurologie la Harvard Medical School.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a16d5e08e49d105e06fde73fc975d761.jpg)
Meditația, mindfulness-ul, și yoga
Stresul prelungit creează inflamație cronică în creier, care poate fi dăunătoare pentru celulele nervoase. Intervenții precum meditația, mindfulness-ul, yoga sau tai chi pot ajuta la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit.
Cu toate acestea, în unele cazuri, poate fi necesară asistență profesională din partea unui medic sau terapeut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_bb88aa18d50c8503f9f381943c0753c1.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1d5ee733e82e9c8b47d0f0ce654de16c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_95740a71f1337693ca2826e0479150f5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_94b27e8b9c28c89c9547601e558e9df5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c27c627a1984fa5a7d6426d2afdd3d4d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_85528eda3495897ebfe2b719c95b0baa.jpg)