„Lucrurile sunt relativ simple, dacă noi dăm orașul spre oameni, oamenii se bucură de oraș. Nu este ceva nou, nu există explicații antropologice sau sociologice, e pur și simplu realitatea care se întâmplă în multe orașe din afară”, explică Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub, o comunitate globală de experți pasionați de dezvoltarea orașelor într-un mod sustenabil și inteligent.
Buticul din centrul Bucureștiului, în Cișmigiu
Zona Liberă Butic este un loc care a reușit să strângă în jurul său un public foarte divers: publicitari, actori, artiști independenți, jurnaliști de toate genurile, puști și tineri părinți, dar și turiști rătăciți sau expați.
Funcționează într-un fost butic din Cișmigiu, fără să ofere clienților cine știe ce condiții. În parc mai există și alte terase, cu toate acestea Zona Liberă este locul care a devenit un magnet pentru milenialii orașului. Energia din jurul său a explodat în vara lui 2019, dar pe timp de pandemie locul și-a fidelizat clientela.
Alina Afle, care frecventează des Zona Liberă, povestește pentru ziar că preferă Zona Liberă, întrucât este unul dintre puținele locuri din București unde copiii și părinții se pot bucura deopotrivă de timpul petrecut afară.
„Locul unde Martin (băiețelul ei, n.r.) se întâlnește cu prietenii lui și cucerește parcul, iar eu pot să-l urmăresc de la o masă, unde pot bea o bere împreună cu ceilalți părinți, precum și cu prieteni fără copii.
Pentru mine, Zona Liberă este locul cu un farmec aparte, unde eu, ca părinte, simt că fac parte dintr-o comunitate și pot socializa, în timp ce copiii țipă ca să mai stăm nițel, deși am trecut iar de ora obișnuită de culcare. Și, uite așa, ți-ai atins scopul, ca el să adoarmă epuizat și fericit, în timp ce tu te-ai bucurat de compania prietenilor, în cel mai autentic și drag loc din București”, spune Alina.
În jurul Cișmigiului s-a dezvoltat și o comunitate, Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu, care are grijă de această zonă. Atunci când autoritățile au lăsat parcul în paragină, ei s-au implicat și l-au curățat.
Alexandru Suba locuiește în apropiere și este parte din grup. Și pentru el Zona Liberă a devenit un loc important. De fapt, a fost dintotdeauna:
„Când eram mic, mergeam în Cișmigiu «la Ciupercă», să-mi iau gumă Turbo și pufuleți. Acum îi zice Zona Liberă și e un băruleț cu câteva mese, oameni interesanți și bere bună. În ultimul an, cu toată nebunia asta, a fost alternativa ideală la ieșit la terasă, că dacă erai panicat cu virusul, te duceai, îți luai o bere și în loc să te așezi la masă, stăteai pe o bancă din parc, la câțiva metri mai încolo. Te simțeai fix ca la terasă, dar protejat.
Spațiul a devenit un loc de întâlnire pentru grupurile civice din cartier care vin aici, dezbat, găsesc soluții și idei pentru problemele Cișmigiului și ale cartierului, pe care le trimit mai departe către autorități. Așa a dispărut și cușca aia de alături cu păuni torturați”.
Cafeneaua de specialitate dintr-un fost cartier muncitoresc
Piața Muncii sau fosta Bariera Vergului era renumită mai ales pentru clubul de manele Million Dollars, deschis în blocul interbelic, în interiorul fostului „Ateneu și Cinema Vergu”, care a fost ridicat aici de Regele Carol al II-lea în 1939, pentru a crește nivelul cultural al locuitorilor cartierului.
Între timp, clubul de manele și-a cam pierdut dominația asupra zonei, iar cafeneaua de specialitate Boiler a schimbat radical profilul și aspectul zonei. Deschisă în vara lui 2020, în plină pandemie, Boiler a ajuns rapid să strângă în jur o comunitate de oameni creativi și a devenit un factor important de schimbare și revitalizare a zonei.
Diminețile de aici par mici șezătoare de tineri, fie ei mileniali sau copiii generației Z, uneori se desenează cu cretă pe asfalt, alteori sunt organizate mici party-uri matinale sau cursuri de yoga. Totul, pe o străduță de cartier, la câțiva metri de traficul greu din bulevardul Mihai Bravu.
În 2019, Paul, barista și co-owner Boiler, și-a dorit să se îndrepte din Piața Romană, unde era localizată cafeneaua, spre cartiere.
Pandemia i-a forțat să-și regândească businessul și planurile, așa au ajuns să mizeze pe comunitate. „Noi am venit să punem cartierul în mișcare cu energie, am dat tot ce știam să facem mai bine, iar oamenii au răspuns pe măsură. Am stat mult de vorbă cu vecinii, i-am cunoscut, le-am cerut părerea, ne-am adaptat. Am făcut brad în stradă de Crăciun, am făcut o masă lungă de 9 m de ziua noastră (la un an de Boiler) și-am invitat oamenii să stea, de-o parte și de alta, să ne sărbătorească”, povestește Daniela.
Am încercat să facem și strada mai vie, cartierul mai colorat și asta încercăm și pe viitor. Chiar avem mare noroc cu comunitatea, iar sentimentul de familie e pe bune.
Daniela Ungureanu, de la Boiler:
La un an distanță de la deschidere, în spațiul de lângă Boiler a apărut și Fresco Artigianale, o băcănie și un sandviș bar cu un design realizat de arhitectul Alexandru Dabija.
„Își dorește să le readucă în spațiul public de tranzit, odată cu efervescența comunității, a adunării, a toposului de piață/piațetă, de adunare în spațiul public”, scriu ei pe pagina de Facebook.
Înghețată artizanală și o piațetă ca-n Italia
Înapoi în centru, dar departe de Centrul Vechi. De această dată, la demisolul unei clădiri de birouri din zona dintre Dorobanți și Romană, The Landmark. O clădire care ar fi trebuit să fie un loc de pelerinaj pentru corporatiști a devenit un loc la mare căutare printre artiști și mai ales printre cei cu copii.
Curtea interioară a acestei clădiri a fost gândită ca o mică piațetă plasată la demisol, iar în spațiile din jur s-au deschis un cocktail bar & restaurant, plus o gelaterie artizanală: Decadance și Friddi, brand românesc.
În timpul pandemiei, cu toate spațiile de joacă închise, „groapa” de la The Landmark a devenit locul ideal pentru ca cei mici să se bucure de un gelato (înghețată cu mai puțin zahăr) în timp ce părinții pot socializa la distanță de cel puțin 2 metri la un brunch și un cocktail de la Decadance.
„Am avut foarte mare încredere încă de la început în concept și în produse. Cu siguranță însă nu ne-am așteptat să trecem printr-o pandemie la niciun an de activitate. A fost o perioadă dificilă pentru toată lumea și în special pentru industria HoReCa, însă mă bucur că am reușit să ne continuăm activitatea. Chiar și pe parcursul stării de urgență, ne-am repliat, ne-am axat exclusiv pe livrările la domiciliu, iar răspunsul publicului a fost fantastic. Am primit foarte multă susținere și asta ne-a dat curaj”, povestește Simona Retevoescu, Co-Owner Friddi Gelato.
Friddi se află în grădina urbană a complexului Landmark (str. Vasile Alecsandri, 4, în apropiere de Piața Romană din București), într-o locație care, deși centrală, este ferită de tumultul orașului.
În zonă, la zece minute de mers pe jos se află și alte localuri autohtone care atrag atât localnici, cât și turiști: Balls (local al cărui meniu se axează de chiftele artizanale) și Eden – Grădina Dorobanți, dar și Liberté, o cofetărie care promite să-ți ofere o cu totul altă experiență când vine vorba de savarine, și nu numai. Toate cele trei locuri sunt pe Calea Dorobanți.
Noul „Centru Vechi” de pe Calea Victoriei
Tot în perioada pandemiei, în vara lui 2020, a apărut un „nou Centru Vechi” pe harta Bucureștiului: colțul Piața Amzei cu Calea Victoriei, care înseamnă gelateriile Velocità și Sweetology, barurile A1 și Zăganu Bistro.
Acest colț fusese transformat într-un spațiu urban odată cu deschiderea barului A1, în 2013, care a devenit în scurt timp un magnet pentru tinerii din oraș. După trei ani s-a închis, din cauza legii privind funcționarea locurilor publice în clădiri cu risc seismic ridicat, dar în 2020 a revenit.
Toată această densitate de locuri cool pe metru pătrat care a culminat cu vara lui 2020 a făcut ca acest colț să devină epicentrul Căii Victoriei. Forfota a existat chiar și în timpul lockdown-ului, când tinerii rămâneau pe bordurile colțului, la o bere sau un cocktail.
Îl întreb pe Paul Alexandru, care locuiește peste drum de colțul Velocità/A1, care crede că e motivul pentru care zona a devenit atât de la modă.
„Știu doar că A1 venise prin 2019 și inițial pe stradă erau doar ei și Sweetology. Înainte de pandemie a venit Velocitá care s-au descurcat. Mereu a fost coadă, când a fost voie. I-au ajutat mult pietonalul pe Amzei din vara trecută. Apoi au mai apărut Treevi și o altă gelaterie pe Calea Victoriei. Ultimele deschise au fost Pita și o cafenea, iar Centrul Vechi s-a mutat practic aici”, enumeră el scurta istorie a localurilor zonei.
Cert e că zona Calea Victoriei trece printr-o reconversie vizibilă dinspre fashion (majoritatea magazinelor de aici fiind branduri de lux de fashion), spre cea de food & drink. Iar faptul că în weekendurile de vară calea se transformă în pietonală nu face decât să ajute la această schimbare de peisaj.
Un oraș walkable?
Grațian Mihăilescu subliniază că „dacă avem orașe deschise pentru oameni și spații pietonale cât mai multe, avem automat și economie mai bună, pentru că pe lângă magazine mai apar și cafenele, mai apar și terase, mai apar gelaterii”.
Despre colțul de pe Calea Victoriei și popularitatea de care se bucură în ultima vreme, Grațian spune că este un exemplu perfect care arată puterea comunităților.
„Comunitățile formează orașul și, cu cât locurile sunt mai efervescente, cu atât mai multe comunități sunt prezente acolo. Dacă te uiți, în colțul ăla există mai multe tipuri de comunități care au aceleași obiective, aceeași gândire. Conectivitatea comunităților, că toți sunt tineri sau hipsteri sau generația Z, toate lucrurile astea au făcut ca locul ăla să arate cool”.
Susține însă că un concept de walkable city (oraș deschis mersului pe jos, fără mașini) nu este foarte popular în România. „Orașele din România trebuie să devină pietonale, să poți să te plimbi, să poți să tranzitezi. La noi nu există conceptul ăsta, dar viitoarele intervenții în spațiul public trebuie să țină cont de design urban, de puterea comunităților, de spațiul public de calitate și de conceptul de walkable city”.