Cum reacționează inima după consumul de alcool și ce ne sfătuiesc medicii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși se crede că o cantitate mică de alcool - de exemplu, un pahar de vin - poate fi de fapt benefică, medicii cardiologi sunt categorici: chiar și doze mici afectează sistemul circulator. Un singur pahar de băutură poate provoca modificări ale funcției inimii, care pot crește riscul unor probleme grave de sănătate, relatează Medonet.
Cuprins:
Apariția rapidă a efectelor
„Unul dintre ingredientele care accelerează absorbția alcoolului în fluxul sanguin este dioxidul de carbon pe care îl conține. Alcoolul începe să acționeze aproape imediat după consum, fiind absorbit în esofag. Acest lucru provoacă apariția rapidă a unor efecte precum euforia, lipsa gândirii critice și o tendință spre comportamente riscante”, explică Tomasz Rosiak, cardiolog la American Heart of Poland.
Absorbția alcoolului depinde de mulți factori, printre care și cantitatea de grăsime din alimente. Alcoolul este transferat cel mai rapid în fluxul sanguin și în intestine, cele mai mari concentrații fiind observate în salivă, urină, sânge, bilă și lichidul cefalorahidian.
Concentrația maximă de alcool din sânge este de obicei atinsă la aproximativ 1-1,5 ore după consum. Este important de reținut că metabolismul alcoolului este mai lent decât absorbția sa.
Scăderea tensiunii arteriale
„Alcoolul afectează performanța fizică a organismului - afectează abilitățile psihomotorii, ducând la probleme de echilibru și întârzieri de reacție. Acest lucru este deosebit de periculos în timpul activităților fizice precum ciclismul sau sporturile nautice”, explică cardiologul.
Specialistul subliniază, de asemenea, că alcoolul reduce contracția ventriculului stâng și afectează relaxarea mușchilor netezi din pereții vaselor de sânge. Acest lucru duce la vasodilatație și scăderea tensiunii arteriale.
O altă consecință a consumului de alcool este deshidratarea. „Alcoolul acționează ca un diuretic deoarece crește producția de urină, ducând la o pierdere mai rapidă de lichide din organism. Astfel, crește riscul de deshidratare - care este deosebit de dăunătoare în timpul efortului fizic. Deshidratarea poate duce la dezechilibre electrolitice, fluctuații ale tensiunii arteriale și aritmie”, explică Rosiak.
Cele mai frecvente efecte ale deshidratării sunt durerile de cap și migrenele. Aportul insuficient de lichide poate provoca, de asemenea, oboseală, slăbiciune și lipsă de energie. În plus, lipsa de lichide poate avea un impact negativ asupra funcțiilor cognitive, inclusiv concentrarea, atenția și memoria.
Alcoolul afectează echilibrul apei și electroliților din organism, ducând la perturbări ale secreției hormonului vasopresină de către glanda pituitară. Vasopresina reglează reabsorbția apei în rinichi. Nivelurile reduse contribuie la deshidratarea accelerată și la apariția simptomelor neplăcute.
Favorizează obezitatea
„Alcoolul reduce sinteza glicogenului în ficat, ceea ce scade nivelul de glucoză din sânge. În timpul exercițiilor fizice, lipsa unui «combustibil» adecvat duce la o oboseală mai rapidă și la o eficacitate redusă a antrenamentului. Abuzul de alcool afectează procesele de termoreglare, ducând la scăderea temperaturii corpului prin creșterea fluxului sanguin la suprafața pielii”, spune cardiologul.
Specialistul subliniază faptul că alcoolul încetinește procesul de recuperare musculară și scade nivelul de testosteron. Testosteronul este crucial pentru creșterea musculară, dezvoltarea scheletică și vindecarea rapidă a leziunilor. Nivelurile scăzute de testosteron pot duce la disfuncție erectilă și scăderea libidoului.
Organismul prioritizează metabolizarea alcoolului, ceea ce reduce temporar capacitatea sa de a descompune grăsimile, proteinele și carbohidrații, ceea ce poate favoriza acumularea acestora.
După cum subliniază cardiologul, alcoolul are un conținut ridicat de calorii și este adesea consumat cu gustări și băuturi nesănătoase, bogate în calorii „goale”. Acest lucru poate duce la creșterea în greutate și poate submina eforturile de a menține o greutate corporală sănătoasă.
Contribuie la dezvoltarea bolilor cardiace
Alcoolul contribuie semnificativ la dezvoltarea bolilor de inimă, cum ar fi cardiomiopatia dilatativă, hipertensiunea arterială, aritmiile supraventriculare (inclusiv fibrilația atrială), ateroscleroza, boala coronariană, insuficiența cardiacă și infarctul miocardic.
Efectele toxice ale etanolului și ale metaboliților săi pot deteriora celulele mușchiului cardiac, slăbind structura acestuia și perturbându-i funcția, ceea ce poate duce la dezvoltarea cardiomiopatiei.
Noi cercetări arată că până și un consum de alcool sub limita considerată sigură de 14 unități pe săptămână poate crește riscul de probleme cardiace și de cancer. O unitate de alcool este echivalentă cu 8 grame (10 ml) de alcool pur, adică cantitatea conținută în 250 ml de bere, un pahar mic de vin (125 ml) sau un shot de vodcă (25 ml).
Alcoolul și medicamentele pentru inimă, o combinație periculoasă
Medicii atrag atenția că alcoolul nu trebuie niciodată combinat cu medicamente, inclusiv medicamente pentru inimă, analgezice și antibiotice. Alcoolul reacționează adesea cu aceste substanțe, putând duce la consecințe imprevizibile.
Pacienții cu cardiomiopatie alcoolică prezintă mărirea ventriculelor și atriilor, precum și o funcție contractilă afectată a mușchiului cardiac. Acest lucru duce la o capacitate de efort redusă, edeme, dificultăți de respirație și alte simptome de insuficiență cardiacă.
În cazurile avansate de cardiomiopatie alcoolică, sunt necesare întreruperea imediată a consumului de alcool și tratamentul farmacologic pe termen lung al inimii. Uneori, este necesară și utilizarea unor dispozitive implantabile, cum ar fi un defibrilator cardioverter, pentru a susține funcția cardiacă.
