De ce se crapă zidurile casei?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Crăpăturile din pereți nu reprezintă doar o problemă estetică, ci pot dezvălui multe despre starea generală a locuinței tale. Gradul de severitate depinde de o serie de factori precum tipul de construcție, calitatea execuției, fundația și condițiile solului. Aceste imperfecțiuni sunt un rezultat firesc al uzurii zilnice însă, uneori, pot semnala probleme mult mai complexe pe care, dacă le depistezi la timp, poți economisi bani, timp și nervi.
Tipuri de fisuri
Există mai multe tipuri de fisuri în pereți, care pot fi clasificate în funcție de locație, formă și adâncime. Spre exemplu, pereții din cărămidă sunt menținuți prin stratul de mortar dintre cărămizi, iar în cele mai multe cazuri, acest mortar începe să se deterioreze, provocând apariția crăpăturilor. Pericolul constă în faptul că deteriorările mortarului tind să se agraveze în timp, putând duce, în final, la probleme structurale serioase.
Fisuri foarte fine - Nivel de urgență: scăzut
Subțiri, asemănătoare unei pânze de păianjen, aceste fisuri au sub 1 mm lățime și sunt cele mai întâlnite în pereții placați cu gips-carton. Ele apar din cauza așezării normale a casei sau a variațiilor minore de temperatură și umiditate. Pot fi orientate în orice direcție și nu necesită intervenție imediată, însă este bine să le monitorizezi săptămânal, iar dacă observi că se extind, consultă un inginer structurist pentru evaluare și reparație, potrivit Hippo.com. Fisurile fine care apar în tencuială sau gips-carton pot fi cauzate de micile mișcări ale fundației casei, de dilatarea și contracția materialelor de construcție pe fondul schimbărilor de temperatură ori de contracția sau expansiunea tencuielii/gips-cartonului ca urmare a nivelului ridicat de umiditate.
Fisuri verticale - Nivel de urgență: scăzut spre moderat
Apar de obicei din cauza tasării fundației casei și urmează o linie verticală, de la tavan spre podea. Dacă nu se măresc în timp, nu reprezintă un pericol, însă dacă lățimea acestora depășește 5 mm, este necesară o evaluare profesională. Printre cauze posibile se numără tasarea fundației sau dilatări și contracții minore ale materialelor pe fondul variațiilor de temperatură. Dacă sunt foarte fine, fisurile trebuie monitorizate săptămânal, iar dacă se lărgesc sau dacă apar semne de umezeală, contactează un specialist în fundații.
Fisuri orizontale - Nivel de urgență: ridicat
Aceste crăpături sunt un posibil semn al unor probleme structurale serioase. De obicei, apar atunci când solul împinge în lateral pereții fundației, ceea ce poate duce, în timp, la cedarea acestora. Fisurile orizontale pot apărea din cauza mișcării fundației casei, care sunt provocate de soluri expansive, umiditate excesivă sau drenaj deficitar. În acest caz trebuie să apelezi imediat la un inginer structurist sau la un specialist în fundații. Urmează recomandările pentru reparații structurale sau întărirea fundației.
Fisuri diagonale - Nivel de urgență: ridicat
Acest tip de crăpături se întind oblic, de la colț la colț, la aproximativ 45° față de verticală. Sunt un semn clar de tasare diferențiată a fundației și necesită intervenție de specialitate rapidă. Cauze posibile sunt compactarea deficitară a solului, variații ale conținutului de apă din sol sau un drenaj necorespunzător. Dacă te confrunți cu această problemă contactează urgent un specialist care va veni cu soluții precum stabilizarea solului sau consolidarea structurii.
De ce apar crăpături în pereți
Există multe cauze posibile pentru care apar fisuri în pereți. Unele dintre ele reprezintă doar probleme de natură estetică și pot fi remediate cu ușurință chiar și de tine, însă altele pot fi semne ale unei probleme structurale mai grave. Fisurile din pereții unei case pot avea diverse cauze pentru care pot apărea chiar și într-o construcție nouă.
Casa este nouă. Dacă locuința este una nou construită pot apărea fisuri pe măsură ce clădirea se așază pe fundație. Aceste fisuri sunt foarte fine și nu se vor mări în timp. Pentru a scăpa de ele pur și simplu le poți astupa cu pastă de chit sau cu ipsos și apoi să revopsești. După umplere, fisurile nu ar trebui să reapară, însă dacă reapar, va trebui să consulți un inginer structurist.
Casa este veche. Casele vechi, tradiționale, se mișcă în timp, deoarece, de obicei, sunt construite cu materiale care permit o ușoară deplasare a structurii. Deși nu este un motiv imediat de panică, nu trebuie să ignori o fisură doar pentru că locuința este veche, ci trebuie investigată pentru a exclude o defecțiune structurală sau prezența umezelii. Fisurile în casele vechi apar mai ales acolo unde tencuieli moderne dure, pe bază de ciment, au fost aplicate pe pereți vechi și flexibili, dar fisurile superficiale de până la aproximativ 1 mm lățime nu sunt, de obicei, îngrijorătoare. În schimb, orice crăpătură mai mare de 1 mm trebuie evaluată, mai ales dacă începe de la nivelul solului și se lărgește spre partea superioară. Acestea pot indica mișcări structurale importante.
Contracția tencuielii. Contracția tencuielii este una dintre cele mai frecvente cauze ale apariţiei fisurilor în pereţi și se produce din cauza pierderii de umiditate pe măsură ce tencuiala se usucă și se întărește. Nu este un motiv de îngrijorare și se poate repara local, folosind materiale adecvate precum pastă de chit sau ipsos. Poți reduce numărul fisurilor scurtând timpul de uscare, ținând camera întunecată și ferită de curenți de aer ori umezind peretele înainte de tencuire. Dacă este prima dată când tencuiești, documentează-te despre cum se tencuiesc un tavan și pereții pentru a obține un finisaj impecabil de la prima încercare.
Umezeală și infiltrații. Pe lângă petele întunecate caracteristice care apar pe pereți sau pe tavane, umiditatea poate provoca și fisuri. De obicei, aceste simptome apar împreună și trebuie investigate, mai ales dacă au apărut după ploi abundente sau după inundații. Fisurile și tencuiala desprinsă pot fi rezultatul unor probleme structurale cauzate de umezeală și trebuie reparate cu materiale potrivite. Fisurile netratate, mai ales pe pereții exteriori, pot duce la probleme complexe pe viitor, care, la rândul lor, vor provoca fisuri mai multe și mai mari. Mortarele pe bază de ciment au, în general, o permeabilitate scăzută și sunt fragile, permițând pătrunderea apei prin crăpături fine. Poate fi necesară și refacerea rosturilor cu un mortar de var sau, în cazuri extreme, aplicarea unui strat protector de tencuială de var, relatează Homes&Gardens. După ce ai identificat cauza și ai rezolvat problema de infiltrații va trebui să refaci pereții și tavanele, iar cunoașterea tehnicilor de reparare în astfel de situații îți poate fi de mare ajutor.
Fisuri în tavan. Fisurile din tavan trebuie întotdeauna investigate, deoarece neglijarea lor poate avea consecințe grave. Problemele apar adesea din cauza pierderii aderenței tencuielii, mișcărilor structurale, deteriorării grinzilor, umezelii sau atacului dăunătorilor. Dacă ai acces din pod, investighează de sus sau ridică cu grijă podelele pentru a verifica starea grinzilor și rezolvă problemele structurale. Acolo unde legătura tencuielii cu structura a cedat va trebui întărită zona turnând tencuială proaspătă de sus și armând cu plasă de iută prinsă de grinzi. Dacă fisurile sunt cauzate doar de contracția tencuielii, poți învăța cum să le repari singur, evitând astfel costurile profesionale ridicate. Dacă tavanul este din gips-carton, poți va trebui să apelezi la tehnici de reparare specifice acestui material.
Rădăcinile copacilor. Acestea sunt o cauză frecventă a apariției fisurilor în pereții casei. Pe măsură ce copacii cresc, rădăcinile lor se extind și pot ajunge sub fundația casei, provocând tasări. Experții spun că cei mai problematici sunt plopii, stejarii, sălciile, frasinii, platanii, precum și coniferele cu creștere rapidă precum Chiparosul leylandii și eucalipții. Rădăcinile arborilor pot fi și o cauză indirectă a tasării, acolo unde caută umezeală și pătrund în conductele de scurgere subterane, provocând scurgeri. Tăierea copacilor mari ar putea părea o soluție, însă acest lucru poate face mai mult rău decât bine, provocând ridicarea fundației din cauza îmbibării solului. O abordare mai bună este gestionarea copacului, prin toaletare periodică pentru a reduce consumul de apă sau prin instalarea unor bariere anti-rădăcini între copac și clădire.
Cutremure. Orice mișcare puternică a casei poate provoca fisuri, cele mai frecvente fiind cutremurele. Dacă observi fisuri după un seism este indicat să le investighezi pentru a exclude daune structurale mai grave.
Tasarea terenului. Una dintre cauzele frecvente ale apariției crăpăturilor în pereții unei case este tasarea neuniformă a terenului. Dacă fundația nu este proiectată și executată corect pentru tipul de sol pe care se sprijină construcția, greutatea zidurilor poate provoca tasarea acesteia, ceea ce duce la apariția tensiunilor în structura pereților și, în consecință, la formarea unor fisuri în formă de „V”. Cauzele pot fi secetele, înghețurile puternice, rădăcinile arborilor sau scurgerile de apă. Lucrările de excavare din apropiere pot, de asemenea, destabiliza solul. Cazurile extreme, precum prăbușirea terenului din cauza golurilor subterane, sunt rare.
Așezarea construcției. Orice modificare a greutății clădirii poate provoca mișcări. Spre exemplu, mutarea sau demolarea pereților ori înlocuirea ferestrelor poate genera fisuri pe măsură ce zidăria se stabilizează. Spre deosebire de fisurile care apar pe fondul tasării terenului, aceste fisuri nu continuă să se extindă în timp și, odată ce s-a produs așezarea, pot fi reparate.
Mișcare diferențială. Atunci când două zone ale unei clădiri au fundații de adâncimi diferite, cum ar fi o casă veche cu o extensie nouă, pot apărea fisuri la îmbinarea dintre ele, din cauza ratelor diferite de mișcare. Se poate preveni printr-un rost flexibil între cele două structuri, permițându-le să se miște inofensiv una împotriva celeilalte.
Plante cățărătoare. Acestea pot da un aspect frumos fațadei, dar pot provoca și fisuri, mai ales dacă rădăcinile lor pătrund în rosturi și împing zidăria. Iedera, în special, poate destabiliza pereții, deoarece rădăcinile plantei pătrund în crăpături și fisuri, iar pe măsură ce cârceii cresc și se extind, forțează zidăria să se crape și mai mult. Dacă devin o problemă, plantele mature trebuie tăiate de la bază, tratate cu erbicid și îndepărtate după uscarea completă.
Lucrări de renovare. Dacă locuiești într-un complex de case care au pereți comuni pot apărea fisuri complexe, care reprezintă motive de îngrijorare. Amenajările ilegale pe care vecinii le pot face la interior sau în subsolurile caselor lor pot destabiliza zidul comun și provoca fisuri structurale și mai mari de 6 mm. Acestea pot fi cauzate și de excavări ale terenului pentru construirea unor extensii ale caselor.
Foto: Shutterstock.com
