De ce te trezești obosit: greșeli înainte de somn
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Te culci la o oră rezonabilă și dormi 7-8 ore și, totuși, tot te trezești obosit. Logica spune că mai mult somn ar trebui să echivaleze cu mai multă energie, însă, în realitate, lucrurile nu stau întotdeauna astfel, deoarece calitatea somnului contează la fel de mult ca durata lui. Să vedem ce factori ar putea perturba somnul de noapte și te pot lăsa fără vlagă la început de zi.
De ce te trezești obosit
Dormitul ar trebui să fie soluția la oboseală, însă există milioane de oameni care se trezesc mai obosiți decât erau când s-au culcat. Există mai multe cauze pentru care te poți simți astfel, deși ai dormit ore întregi, iar acestea variază de la factori legați de stilul de viață până la afecțiuni medicale. Câteva dintre acestea sunt enumerate în cele ce urmează.
Oboseala cronică. Potrivit experților de la David Geffen School of Medicine din cadrul UCLA, există afecțiuni medicale care pot genera o stare persistentă de oboseală, fără ca aceasta să se traducă neapărat printr-o senzație reală de somn. Printre acestea se numără durerile cronice, tulburările metabolice sau tiroidiene, anemia și bronhopneumopatia obstructivă cronică. „Dacă simți o oboseală inexplicabilă, un prim pas important ar putea fi pur și simplu un consult de rutină la medicul de familie", afirmă Jennifer Martin, profesor de medicină la UCLA, citată de CNN.
În plus, Fundația Națională a Somnului (NSF) precizează că adulții sănătoși au nevoie de șapte până la nouă ore de somn pe noapte pentru a se trezi odihniți, în timp ce copiii și adolescenții trebuie să doarmă între opt și zece ore, deoarece corpul și creierul lor sunt în plină dezvoltare. Poți încerca să te culci cu o oră mai devreme sau să te trezești cu o oră mai târziu decât de obicei și să observi eventuale diferențe.
Stilul de viață sedentar. Dacă ești o persoană sedentară, corpul tău se poate obișnui să consume niveluri scăzute de energie, astfel că s-ar putea să te simți mai obosit decât ar trebui când încerci să desfășori activități zilnice de bază. Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților să efectueze cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe săptămână, în timp ce femeile însărcinate ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate și de tonifiere pe săptămână.
Inerția somnului. Aceasta se referă la deficiențele cognitive și senzorio-motorii care apar imediat după trezire. Inerția somnului apare atunci când o persoană se trezește brusc dintr-un somn profund, iar simptomele pot include stare de somnolență sau dezorientare, dificultăți de concentrare, luarea unor decizii deficitare sau dificultăți în executarea unor sarcini motorii fine.
Cercetările arată că sunt necesare între 15 și 30 de minute pentru ca starea de alertă să atingă nivelurile premergătoare somnului. Cauza inerției somnului nu este pe deplin înțeleasă. De asemenea, cortexul prefrontal (partea creierului implicată în luarea deciziilor și autocontrol) poate avea nevoie de mai mult timp decât alte zone ale creierului pentru a deveni complet activ după trezire, ceea ce poate contribui la inerția somnului.
Practicile de igienă a somnului. Igiena somnului se referă la obiceiurile care ne ajută să avem un somn odihnitor, în timp ce o igienă precară a somnului poate duce la un somn de slabă calitate. De aceea, specialiștii somnologi recomandă să evităm practicile deficitare de igienă a somnului, cum ar fi lipsa unei rutine regulate la culcare, care să includă ore constante de culcare și de trezire, o baie caldă înainte de culcare, consumul unui ceai de plante sau cititul, un somn de zi prelungit - somnul de zi nu trebuie să aibă loc după ora 14:00 și se recomandă limitarea lui la mai puțin de 20 de minute - stabilirea unei rutine regulate la culcare, care poate include o baie caldă, consumul unui ceai de plante sau cititul, folosirea ecranelor albastre ale smartphone-urilor, tabletelor, laptopurilor și televizoarelor înainte de culcare, un mediu de somn prea cald, prea luminos sau prea zgomotos, precum și folosirea unei saltele ori a unei perne incomode.
Factori de stil de viață și dietă. Pe lângă igiena somnului, există mai mulți factori legați de stilul de viață și de alimentație care pot afecta somnul și, implicit, ne pot face să ne trezim obosiți, după cum urmează:
- Lipsa exercițiului fizic. Exercițiile fizice regulate pot contribui la un somn odihnitor. Totuși, persoanele ar trebui să evite exercițiile solicitante aproape de ora culcării, deoarece acestea pot crește starea de alertă și pot întârzia somnul.
- Urinarea nocturnă excesivă (nocturia): Trezirile repetate pentru a merge la baie pe parcursul nopții pot face ca o persoană să se trezească obosită dimineața. În unele cazuri, nocturia poate indica o afecțiune medicală subiacentă, iar în alte cazuri, poate fi pur și simplu un semn că persoana consumă prea multe lichide înainte de culcare.
- Consumul de alimente care perturbă somnul. Dacă mănânci alimente bogate în grăsimi sau picante aproape de ora culcării poate cauza probleme digestive unor persoane. Acest lucru poate afecta atât cantitatea, cât și calitatea somnului.
- Consumul de cafeină înainte de culcare. Cofeina poate stimula sistemul nervos central. Prin urmare, cei care mănâncă ciocolată sau beau băuturi cu cafeină aproape de ora culcării pot avea dificultăți în a adormi.
- Consumul de alcool înainte de culcare. Alcoolul este un sedativ și poate face o persoană să adoarmă mai repede. Totuși, poate agrava apneea în somn și poate contribui la o calitate scăzută a somnului.
Tulburări de somn. Unele persoane se trezesc în continuare obosite, în ciuda corectării practicilor de somn și a factorilor de stil de viață. Aceasta ar putea indica o tulburare de somn subiacentă. Cei care suspectează că ar putea suferi de o tulburare de somn ar trebui să consulte un medic pentru diagnosticare și tratament. Iată în continuare câteva tulburări de somn frecvente:
Apneea în somn. Este o tulburare gravă de somn care provoacă pauze periodice în respirație. Semnele și simptomele apneei în somn includ sforăit, senzație de sufocare în timpul somnului, trezirea cu gura uscată, dureri de cap dimineața și senzație de oboseală după un somn îndelungat. Persoanele care cred că ar putea suferi de apnee în somn ar trebui să consulte un medic. Tratamentul medical poate ajuta la prevenirea problemelor cardiace și a altor complicații potențiale.
Insomnia. Este o tulburare de somn în care o persoană are dificultăți în a adormi sau în a rămâne adormită. Persoanele care suferă de insomnie pot experimenta treziri frecvente, treziri prea timpurii și dificultăți de readormire, oboseală la trezire, perioade de iritabilitate, stare depresivă sau niveluri scăzute de energie
Sindromul picioarelor neliniștite. Este o tulburare de mișcare în somn, caracterizată printr-o nevoie incontrolabilă de a mișca picioarele. Acest impuls apare pe fondul unor senzații neplăcute de târâre sau furnicături la nivelul tălpilor, gambelor sau a coapselor care ne pot perturba somnul, făcându-ne să ne simțim obosiți în timpul zilei.
Tulburarea de mișcare periodică a membrelor (TMPM). Perturbă somnul și provoacă oboseală matinală ce poate persista pe parcursul zilei. TMPM apare când ne mișcăm periodic și involuntar membrele în timpul somnului. Afectează mai ales membrele inferioare, cauzând spasme musculare și mișcări spasmodice. Aceste mișcări repetitive ale membrelor apar la fiecare 15-40 de secunde.
Bruxismul. Este termenul medical pentru scrâșnitul, frecarea sau încleștarea dinților, ce poate apărea în timpul somnului. Cine suferă de bruxism nocturn poate experimenta dureri de cap, deteriorarea dinților, tulburări ale articulației temporomandibulare, dureri de ureche și perturbări ale somnului.
Ce simptome însoțesc oboseala
Când oboseala de dimineață se însoțește și de alte simptome, cauza ar putea fi o afecțiune medicală neidentificată care perturbă somnul. Odată ce problema de fond este tratată, atât durata, cât și calitatea odihnei nocturne ar trebui să se îmbunătățească simțitor.
Anemie. Anemia feriprivă (cauzată de deficitul de fier din organism) poate face ca oamenii să se simtă foarte obosiți atât șa trezire, cât și în timpul zilei. Simptomele anemiei includ și dureri în piept, mâini și picioare reci, amețeli sau senzație de leșin, piele palidă sau gălbuie, dificultăți de respirație sau slăbiciune.
Anxietate. Anxietatea poate afecta capacitatea unei persoane de a adormi, dar poate provoca și o stare de oboseală excesivă pe timpul zilei. Alte simptome ale anxietății includ probleme gastrointestinale, creșterea ritmului cardiac, transpirație, tremurături, dificultăți de concentrare, stare de nervozitate, nelinște sau teamă.
Sindromul oboselii cronice (SOC). Cunoscută și ca encefalomielită mialgică, aceasta este o afecțiune ce se caracterizează prin oboseală extremă, care îi poate împiedica pe oameni să se ridice din pat. Simptomele SOC sunt incapacitatea de a desfășura activități zilnice obișnuite, dureri de cap, lipsa concentrației, amețeală, pierderea memoriei, dureri musculare sau articulare, durere în gât și dificultăți de somn, relatează medicalnewstoday.com.
Depresie. Depresia este un tip de tulburare afectivă caracterizată printr-un sentiment persistent de tristețe și de pierdere a interesului pentru lucrurile de care cineva de bucura înainte. Persoanele care suferă de depresie se simt de obicei obosite sau lipsite de energie, simptome ce pot contribui la senzația de oboseală la trezire. Alte simptome ale depresiei sunt dificultăți de concentrare sau de luare a deciziilor, gândire, vorbire sau mișcare încetinite, sentimente de furie, anxietate, frustrare sau deznădejde, gânduri despre moarte sau suicid ori tentative de sinucidere, modificări ale apetitului și greutății și dureri corporale.
Diabet. Diabetul este o afecțiune cronică în care nivelul zahărului din sânge devine prea ridicat. Există două tipuri de diabet: tipul 1 și tipul 2. Ambele pot provoca senzații de oboseală excesivă, precum și vedere încețoșată, vindecarea lentă a rănilor, foame extremă, pierdere în greutate inexplicabilă, sete crescută, urinare frecventă mai ales noaptea și infecții frecvente.
Hipotiroidism. Glanda tiroidă este o glandă mică situată în interiorul gâtului. Una dintre funcțiile sale principale este aceea de a produce hormoni care reglează procesele metabolice din organism. O glandă tiroidă hipoactivă produce prea puțini hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la oboseală excesivă, depresie, probleme de memorie, ritm cardiac încetinit, dureri musculare și articulare, sensibilitate la temperaturi scăzute, piele uscată, subțierea părului, menstruație neregulată și creștere în greutate.
