Cuprins:
Cum ne influențează anotimpurile somnul
Schimbările de anotimp pot modifica atât durata somnului cât și calitatea lui. Cel mai important mod prin care anotimpurile influențează somnul este ritmul circadian. Acesta reprezintă ceasul biologic intern, care reglează alternanța somn-veghe în funcție de expunerea la lumină.
Lumina naturală inhibă secreția de melatonină, hormonul responsabil de inducerea somnului, în timp ce întunericul stimulează eliberarea acestuia.
În anotimpurile cu zile mai lungi, cum este vara, expunerea prelungită la lumină poate întârzia secreția de melatonină, ceea ce face ca adormirea să fie mai dificilă și somnul mai scurt. În schimb, iarna, când zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi, melatonina este secretată pentru o perioadă mai mare de timp, favorizând somnolența și nevoia crescută de somn.
Temperatura este un alt factor esențial. Pentru a adormi, corpul trebuie să își scadă ușor temperatura internă. În anotimpurile calde, mai ales vara, temperaturile ridicate pot îngreuna acest proces, ducând la un somn fragmentat și la treziri frecvente.
Studiile arată că temperatura optimă pentru somn se situează în jurul valorilor de 18-20°C.
În anotimpurile reci, dacă este prea frig, organismul consumă mai multă energie pentru a se încălzi, ceea ce poate, de asemenea, perturba somnul, însă în general frigul moderat ajută la un somn mai odihnitor decât căldura excesivă.
Anotimpurile influențează și secreția altor hormoni implicați în somn și stare de bine. De exemplu, serotonina, un neurotransmițător asociat cu starea de spirit și cu reglarea ciclului somn-veghe, este influențată de expunerea la lumină.
Primăvara și vara, când lumina solară este mai abundentă, nivelul de serotonină crește, ceea ce poate duce la o stare de energie mai mare, dar uneori și la dificultăți în a adormi.
Toamna și iarna, scăderea luminii poate reduce nivelul de serotonină, favorizând oboseala, somnolența și, în unele cazuri, tulburări de dispoziție și de somn.
Descoperă și Alimente care te ajută să adormi mai repede
De ce ai nevoie să dormi mai mult iarna
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/femeie-dormind-1024x681.jpg)
Iarna, când zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, multe persoane simt o nevoie mai accentuată de somn. Această tendință poate fi explicată prin mecanisme biologice și circadiene, studiate în neuroștiință.
Corpul nostru nu funcționează izolat de mediu, ci este permanent sincronizat cu ciclurile naturale ale zilei și ale anotimpurilor, iar iarna aceste cicluri transmit semnale diferite față de restul anului.
Adaptarea la lumina naturală
Iarna este mai puțină lumină naturală, iar în lipsa luminii, glanda pineală produce melatonină pentru perioade mai lungi. Melatonina este hormonul care semnalează corpului că este timpul pentru odihnă, iar o secreție mai prelungită creează o stare biologică de somnolență care poate dura mai multe ore.
Această adaptare nu este întâmplătoare. De-a lungul istoriei, iarna a fost un anotimp asociat cu activitate redusă, temperaturi scăzute și resurse limitate. Chiar dacă omul modern nu mai trăiește direct în aceste condiții, creierul păstrează o parte din aceste mecanisme. Mai puțină lumină înseamnă mai puține semnale de activare, iar corpul tinde să conserve energia, să reducă ritmul și să aloce mai mult timp refacerii.
Ce spun studiile
Un studiu publicat în revista Frontiers in Neuroscience, care a analizat date obiective de somn obținute prin polisomnografie pe parcursul unui an, arată că structura somnului uman se modifică în funcție de sezon.
Chiar dacă durata totală a somnului nu crește spectaculos în toate cazurile, există o tendință clară de prelungire a somnului iarna, iar diferențele devin mult mai evidente la nivel calitativ. În special, faza de somn REM, asociată cu procesarea emoțională, memoria și reglarea chimică a creierului, este semnificativ mai lungă în sezonul rece. De asemenea, tranziția către această fază apare mai rapid iarna, semn că organismul prioritizează anumite procese de refacere neurologică.
Acest lucru sugerează că iarna nu dormim doar mai mult, ci și diferit.
Prin urmare, nevoia crescută de somn iarna nu este un semn de lene sau lipsă de motivație, așa cum foarte multe persoane tind să eticheteze, ci o reacție naturală a organismului. Corpul resimte iarna ca pe un timp de refacere, iar somnul devine principalul instrument prin care această refacere se produce.
Câte ore trebuie să dormim ca să fim sănătoși
Numărul de ore de somn necesare pentru un organism sănătos nu este identic pentru toți oamenii, ci este mai degrabă rezultatul unei combinații între vârstă, particularități biologice, stil de viață și mediu.
Somnul este un proces activ, esențial pentru refacerea sistemului nervos, pentru reglarea metabolismului, a imunității și a echilibrului emoțional. Fără un somn suficient și de calitate, funcționarea optimă a organismului devine imposibilă, chiar dacă pe termen scurt efectele pot fi mascate de adrenalină sau de obiceiuri care ne ajută să ne adaptăm.
Cât trebuie să dormi în funcție de vârstă
Din punct de vedere medical și științific, există intervale orientative stabilite de organizații precum National Sleep Foundation și American Academy of Sleep Medicine. Pentru un adult sănătos, necesarul mediu de somn este cuprins între șapte și nouă ore pe noapte.
Sub șase ore în mod constant este asociat cu scăderea capacității cognitive, dereglări hormonale, risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate, diabet și tulburări de dispoziție.
Pe de altă parte, somnul excesiv, peste zece ore în mod regulat, poate fi la rândul lui un semn de dezechilibru sau de afecțiuni.
Vârsta este factorul care influențează mult durata necesară de somn. Nou-născuții au nevoie de aproximativ paisprezece până la șaptesprezece ore pe zi, deoarece creierul și sistemul nervos sunt într-o fază intensă de dezvoltare.
La sugari și copii mici, somnul este direct legat de dezvoltarea creierului și de consolidarea conexiunilor neuronale. Pe măsură ce copilul crește, necesarul scade. Copiii de vârstă școlară au nevoie de nouă până la unsprezece ore, iar adolescenții de aproximativ opt până la zece ore.
Interesant și important de știut este că adolescența este o perioadă în care ritmul circadian se deplasează natural spre culcări mai târzii, dar nevoia biologică de somn rămâne mare, ceea ce explică oboseala frecventă la această vârstă.
La adultul tânăr și de vârstă medie, intervalul optim rămâne între șapte și nouă ore, însă odată cu înaintarea în vârstă, somnul devine mai fragmentat.
Persoanele în vârstă dorm, în medie, mai puțin pe noapte, nu neapărat pentru că ar avea nevoie de mai puțin somn, ci pentru că structura somnului se modifică. Scade proporția somnului profund și cresc trezirile nocturne. De aceea, mulți vârstnici ajung să compenseze prin somn diurn sau perioade mai dese de odihnă.
Câte ore de somn au nevoie femeile/bărbații
Sexul influențează somnul mai puțin, dar o face totuși. În medie, femeile au nevoie de puțin mai mult somn decât bărbații, diferența fiind de aproximativ treizeci – șaizeci de minute pe noapte.
Acest lucru este corelat cu activitatea cerebrală intensă în timpul zilei, dar și cu fluctuațiile hormonale specifice ciclului menstrual, sarcinii și menopauzei. De exemplu, în faza luteală a ciclului menstrual sau în timpul sarcinii, somnul poate deveni mai fragmentat, iar nevoia de odihnă crește. La menopauză, scăderea estrogenului și progesteronului afectează termoreglarea și calitatea somnului, ceea ce face ca multe femei să se simtă obosite chiar dacă durata totală de somn pare suficientă.
Totuși, dincolo de statistici, există și diferențe individuale reale. Genetica joacă un rol important. Unii oameni funcționează optim cu șase ore, în timp ce alții au nevoie constant de nouă ore pentru a se simți în formă. Diferența nu ține de voință, ci de modul în care creierul intră în somn profund și de eficiența proceselor de refacere.
Cât trebuie să dormi în funcție de anotimp
Anotimpul este un factor adesea ignorat, dar relevant. Așa cum arată și studiile recente, iarna tinde să crească ușor nevoia de somn, atât prin secreția prelungită de melatonină, cât și prin reducerea expunerii la lumină naturală.
Organismul intră într-un ritm mai lent, iar somnul devine mai lung și mai bogat în faze de refacere neuronală. Vara, în schimb, lumina prelungită și temperaturile ridicate pot scurta durata somnului și îl pot face mai superficial. Din acest motiv, o persoană perfect sănătoasă poate avea nevoie de opt – nouă ore iarna și se poate simți bine cu șapte ore vara, fără ca acest lucru să o afecteze.
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_659a9b6de204facc0de7821664bf7bca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_35d020785eff0fd3daf0b658a50d6b0a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bd34e07feeb0bb58607d2434d555c59c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bbef2c89febc9fcb4e3bbc38a8e3f069.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c5051128eb6af291cffce45e04833ffd.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3c15086cf6bfff924822604768734bce.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_8b186ef3dfe626f1f42345426042f20c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f9f15e3f6e844aaba43a13eea943f245.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_3ea989102d1a15a1963e15608ad5281d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_8237a33363dcf2e8fe18e4e354b01afb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ef777700790ddf482a6b512b595faad3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e42791dc3a418e98a37044827efde931.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_87322d45b555d42fad2e8ece6a9d8bd0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_82685b014c480bb85608c8ff63013c82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_0e3e5ac0d91960341470e58d2d9a98aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_820e98a4f8c3b026d4625a693e299c3e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_d6ce996fc6c1cc6e5855605fc51b602f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_1643bbfbebb780f8c7c9556f5c8bf567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_d36de733529013040d5e0971c6d9ec66.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_f909955716dae1fcd4a65488739c3355.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_6a19fa383fcbc983abc4a0cd4b76003f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_7b380f7998ad48b942c439236f026917.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_01caa859127e2a0c7f4727533ccd3514.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_0c7a9adcb913d8163e8f5945d54dc2a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/de-ce-dormi-mai-mult-iarna.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_7a75a9892a121d57559ae28bca64b6c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_4c35f77396824f4e54d0113e7113061b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/familie-parinti-copii-educatie-financiara-bani.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-a-stabilit-ce-se-intampla-cu-accesul-tinerilor-sub-16-ani-la-retelele-sociale-e1770396618214.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_ea2ffcdef34ef2af8f0a67a10a80f103.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_87d91f778f63714d0ef84918c0b8c9b8.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/catalin-maruta-1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/andi-moisescu-andra-maruta-carmen-tanase-mihai-bobonete-romanii-au-talent-pro-tv.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_0192afc7e43aa1f9d8af7b2d6e92efdb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_f590cdf30ef428ae52a7920dc9eca0c0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_8cf0f6cfc7207baf86c5d8d57d3f46d4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/calin-georgescu-judecatoria-sector-1-9-decembrie-2025-3.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/lia-savonea-de-la-inalta-curte-il-cearta-pe-ilie-bolojan-care-ceruse-ccr-sa-dea-verdictul-la-pensiile-magistratilor-dupa-4-amanari-e1770388860142.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/zodia-pesti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/eurovision.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/horoscop-berbec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/horoscop-varsator.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/horoscop-pesti.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/jocurile-olimpice-de-iarna-2026-milano-cortina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/concertul-viena-anul-nou-2027-.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/avalansa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ce-animale-traiesc-cel-mai-mult.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/prima-zi-de-concediu-medical-neplatita-taiata-din-vechimea-la-pensie-foto-shutterstock.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ziare-asezate-masa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/vloggerul-olandez-tom-van-den-heuvel-in-ferentari.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/audi-a6-3-2-fsi-fabricat-in-2005-2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/nicusor-dan-interviu-digi--foto-captura-digi24-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/george-simion-ales-pentru-al-doilea-mandat-la-sefia-aur--cum-arata-noua-conducere--mugur-mihaescu-garcea-vicepresedinte-e1764526758783.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/ilie-bolojan-cu-o-foarfeca-in-maini--foto-chatgpt-e1770223489169.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/donald-trump-presedintele-americii-sua-ochi-vanataie-vanat-scaled.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.