Dr. Cornelia Preda, despre îngrijirea nou-născuţilor: „Aș recomanda ca toate mamele să încerce”

Rolul Terapiei Intensive Neonatale și al neonatologului

De ce este vitală Terapia Intensivă Neonatală? Dr. Cornelia Preda spune că, deși majoritatea sarcinilor sunt bine monitorizate, există întotdeauna sarcini cu risc (sau cele care „scapă” de sub control) ce trebuie obligatoriu născute în spitale dotate cu Terapie Intensivă Neonatală. Aceasta nu înseamnă doar aparate, ci și o combinație între echipamentul specializat și personalul ultracalificat format din medici și, mai ales, asistente de terapie intensivă, care duc la capăt tratamentele și susțin copilul nonstop.

Obstetricianul/ginecologul monitorizează sarcina timp de 9 luni și se ocupă de mamă după naștere, iar neonatologul se ocupă de copilul nou-născut din primele momente ale vieții sale până la 28 de zile de viață (perioada neonatală). Ulterior, copilul trece la pediatrie.

Deoarece nou-născutul nu vorbește, comunicarea se bazează pe monitorizarea tehnică: limbajul monitoarelor (frecvența bătăilor inimii, tensiune, saturație) și limbajul nonverbal. Un medic cu experiență poate detecta suferința sau starea de bine a copilului după față, culoare și poziție.

Dr. Preda a menționat că îngrijește prematuri care cântăresc 500-600 de grame: „Chiar discutam cu niște colege recent că unele zile sunt mai palpitante, sunt cazuri mai interesante, poate cu multă adrenalină, altele zile sunt mai cu rutină, cu consulturi obișnuite, dar în final, la sfârșit, rămâi așa, cu o bucurie, că ești la începutul unei noi veți. Părinții sunt bucuroși, fericiți de cele mai multe ori și când îi vezi pe nou-născuți că zâmbesc, că sunt relaxați, că sunt la mama lor în brațe, simți că te umpli de o energie pozitivă, care îți dă puterea să mergi înainte.”

Provocările în cazul copiilor născuți prematur

Copiii mici nu își pot menține temperatura, având nevoie de incubatoare cu temperatură și umiditate controlate. În cazul copiilor cu hipoxie la naștere (lipsă de oxigen), se folosește un tratament de șoc: hipotermia controlată. Aceasta ține copilul la o temperatură mai scăzută decât cea normală în primele trei zile, pentru a scădea metabolismul cerebral și a preveni paralizia cerebrală.

O schimbare majoră față de acum 30 de ani este trecerea de la intubarea și ventilarea mecanică a oricărui copil cu detresă respiratorie la folosirea suportului respirator noninvaziv, pentru a evita complicațiile pulmonare cronice.

Alimentația este esențială

Laptele de mamă este esențial: Deși copiii prematuri sunt inițial hrăniți parenteral (pe venă, cu toți nutrienții necesari), este esențial să primească o cantitate infimă de lapte de mamă încă din prima zi, deoarece acesta ajută la maturarea mucoasei intestinale.

Astfel, se folosesc formule speciale doar când laptele matern nu este disponibil, deoarece „nimic nu este la fel de bun ca laptele de mamă”, spune dr. Cornelia Preda.

„La pachet cu alăptarea vine și relația mamă-copil. Pentru că se formează și un bonding eficient și relația mamă-copil merge pe un trend foarte bun, pozitiv. Deci aș recomanda ca toate mamele să încerce. Sfatul meu pentru ele este nu să le dai tot. Rolul tău este să dai tot ce ai, nu ce nu ai. Dacă laptele nu este suficient, atunci sigur o să-i mai dăm un supliment copilului.”

Reducerea stresului neonatal și programele de susținere pentru mame

Se încearcă mimarea mediului intrauterin, fiindcă prematurii sunt foarte sensibili. Aceasta implică menținerea unei lumini difuze (incubatoare acoperite) și a unui zgomot redus (sub 50-70 dB).

Toate intervențiile medicale sunt concentrate și grupate pentru a nu stresa copilul constant. Studiile arată că stresul neonatal duce la o rezistență mai slabă la durere în viața ulterioară.

Spitalul a dezvoltat două programe axate pe mamă, pentru că stresul acesteia afectează copilul:

În cadrul programului de alăptare se oferă consultanță externă în lactație (separată de asistente, care sunt ocupate cu procedurile medicale), pentru a se asigura că mamele învață atașamentul corect. Sfatul-cheie: „Dă tot ce ai, nu ce nu ai” – mamele nu trebuie să trăiască sub presiunea că nu au suficient lapte.

Programul de sănătate emoțională („Fiecare copil merită o mamă sănătoasă”) combate depresia postpartum și oferă un jurnal pentru ca mamele să-și noteze momentele pozitive și negative. De asemenea, asigură o consultație gratuită la psiholog în primele trei luni după naștere.

Dr. Preda își definește meseria ca fiind „complexă, frumoasă și care mi se potrivește mie ca structură emoțională”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE