Cuprins:
Când telefonul devine un obstacol în relație
Adesea, partenerii petrec mai mult timp pe telefon decât împreună.
Conform Mirelei Husaru, terapeut somatic în formare metoda Gabor Mate, această tendință poate avea efecte devastatoare asupra conexiunii emoționale.
„Atunci când partenerii sunt constant pe telefoanele lor, timpul petrecut împreună poate fi afectat. Activitățile care ar trebui să fie comune, precum cinele, plimbările sau serile de film, pot deveni momente în care fiecare este captiv în propriul ecran”, a spus Mirela Husaru pentru Libertatea.
Această lipsă de atenție reciprocă duce la frustrări și resentimente. Comunicarea prin mesaje text sau rețele sociale înlocuiește discuțiile față în față, iar interacțiunile devin din ce în ce mai superficiale.
„Utilizarea excesivă a telefonului poate duce la distragerea atenției în timpul petrecut împreună.
Partenerii pot simți că nu sunt ascultați sau că nu au parte de atenția necesară, ceea ce poate genera frustrări, resentimente, sentimentul că nu ești văzut de celălalt.
Adicția de telefon încurajează comunicarea prin mesaje text sau rețele sociale, în detrimentul conversațiilor față în față. Atunci când suntem scufundați în lumea virtuală tindem să evităm din ce în ce mai mult realitatea”, explică Mirela Husaru.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/profimedia-0966899238-1024x682.jpg)
Rețelele sociale și gelozia
Un raport publicat anul trecut arată că românii petrec în medie 7 ore pe zi în fața ecranelor. Iar acest lucru are efecte și asupra relațiilor de cuplu.
„Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate genera insecurități și gelozie în relație. Partenerii pot deveni suspicioși cu privire la interacțiunile celuilalt online, ceea ce poate duce la conflicte și la erodarea relației.
Prea mult timp petrecut pe telefoane duce la reducerea nivelului de intimitate emoțională și fizică. Interacțiunile fizice, cum ar fi îmbrățișările, momentele de afecțiune simplă, prezența fără a avea telefonul în mână sunt din ce în ce mai rare”, subliniază terapeutul Mirela Husaru.
Chiar dacă telefonul reprezintă o legătură importantă cu joburile noastre, familia îndepărtată și o sursa infinită de informații, nu ar trebui să-l lăsăm să ne strice relațiile.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/03/profimedia-0877467581-1024x682.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Fenomen îngrijorător
Adriana Stanciu, coach pentru relații de cuplu, descrie un „fenomen tulburător” care afectează tot mai multe relații.
„Cupluri care împart aceeași casă, aceeași masă, uneori chiar același pat, dar trăiesc în lumi emoționale complet paralele. Nu e un cutremur care lovește brusc, ci o eroziune lentă, imperceptibilă la început. Zi după zi, fără să-și dea seama, cei doi încep să se piardă unul pe celălalt”, a scris Adriana Stanciu pe Facebook.
Semnele sunt subtile: conversații mecanice, atingeri care nu mai vin, tăceri apăsătoare. Partenerii se refugiază în muncă, rețele sociale sau alte distrageri, evitând realitatea unei relații care se degradează.
„În unele case, mesele în doi dispar complet – fiecare mănâncă pe fugă, în fața ecranului, scufundat într-o lume separată. (…) În loc să se privească în ochi, se evită. În loc să-și vorbească, tac. Se ascund în muncă, în copii, în telefoane, în orice altceva decât în relația pe care nu vor să o vadă degradându-se.”
Adriana Stanciu
„Se tem de acele momente în care sunt doar ei doi, pentru că nu mai știu ce să își spună. Iar dacă ai privi din afară, ai vedea doi oameni care par bine. Dar dacă te-ai uita mai atent, ai vedea o tristețe adâncă, ascunsă sub aparența unei relații normale”, a mai spus terapeutul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Adriana Stanciu susține că persoanele implicate în astfel de relații caută „să umple golul” prin lucruri care îi distrag.
„Lumea modernă oferă nenumărate scăpări: muncă în exces, obsesia pentru copii, seriale, rețele sociale, cumpărături, dependențe. Dar toate sunt doar anestezii temporare pentru o rană care se adâncește”, evidențiază terapeutul de cuplu.
Datele INS pentru prima jumătate a anului 2024 arată că în România o căsătorie se încheie la fiecare șapte minute.
Mai precis, în primele 6 luni din 2024 10.000 de cupluri din România au divorțat.
Principalele motive de divorț sunt infidelitatea, gelozia, violența domestică, dependența de alcool sau de alte substanțe și lipsa banilor.
Cum ne salvăm relațiile
„Se mai pot salva astfel de relații? Unele da. Dar majoritatea nu. Pentru că iubirea nu moare dintr-odată. Moare în tăcere, în lipsa privirilor, în renunțările mărunte de zi cu zi. Și, uneori, când îți dai seama… e deja prea târziu”, avertizează Adriana Stanciu.
Experții spun că, deși multe relații ajung într-un punct critic, schimbările conștiente pot ajuta la reconectare. Câteva soluții propuse de specialiști includ:
- Stabilirea unor momente fără telefoane, cum ar fi mesele în familie sau serile petrecute împreună.
- Limitarea notificărilor și timpului petrecut pe social media, pentru a reduce tentația de a verifica constant telefonul.
- Practicarea prezenței conștiente, prin implicare reală în conversații și activități comune.
- Găsirea unor hobby-uri offline, care să întărească legătura de cuplu.
Mirela Husaru subliniază importanța introspecției în acest proces.
„Cu momente de introspecție ghidată de curiozitate ne putem răspunde la următoarele întrebări: De ce vreau sa fug când scrolez fără oprire? Ce vreau sa evit când urmăresc reels-uri ore întregi? De ce nu pot lăsa telefonul jos și să fiu prezent în relația cu partenerul meu?”, spune Mirela Husaru.
Conștientizarea problemei este primul pas spre vindecarea relației. Dacă observi că telefonul tău a devenit un obstacol în comunicarea cu partenerul, poate fi momentul să faci o schimbare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)