Fratele genetic pe care nu-l cunoști. Tânăra din corporație care a salvat un străin și mama care a primit o nouă șansă la viață
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La fiecare 27 de secunde, o persoană este diagnosticată, undeva pe glob, cu o boală gravă a sângelui. Pentru mulți dintre acești pacienți, transplantul de celule stem hematopoietice este singura opțiune care poate face diferența dintre viață și moarte, având puterea de a trata peste 70 de afecțiuni severe, de la leucemii până la boli ereditare rare. De Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem, celebrată pe 22 septembrie 2026, România marchează momentul prin povești uluitoare despre altruism, camere sterile neîncăpătoare și căutări contra cronometru purtate în registrele genetice din întreaga lume.
Cifrele speranței: Aproape 115.000 de români sunt gata să salveze o viață
Comunitatea potențialilor donatori de celule stem hematopoietice din țara noastră numără aproape 115.000 de persoane înscrise în Registrul Național de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH). La 14 ani de la înființare, această comunitate continuă să se extindă cu un ritm mediu de 10% pe an, fiind formată în proporție de 56% din bărbați și 44% din femei, iar majoritatea covârșitoare a donatorilor, adică 68%, au vârste cuprinse între 26 și 45 de ani.
De la înființarea Registrului Național de Celule Stem Hematopoietice, 624 de pacienți români au beneficiat de transplant de la donatori neînrudiți, fiind realizate în total 696 de proceduri de transplant. Un număr de 31 de donatori români au donat celule stem hematopoietice pentru pacienți din România, iar alți 37 au salvat pacienți din străinătate. În primele șase luni ale acestui an, s-au realizat 20 de proceduri de transplant în centrele din țară folosind grefoane primite de la donatori străini prin transporturi aeriene internaționale.
„Fiecare donare este o dovadă pură de umanitate. Faptul că o parte din tine are puterea de a sfida timpul și de a oferi o nouă șansă la viață unui seamăn aflat la grea încercare este, în esență, un adevărat miracol.”, a spus dr. Traian Laurian Arghișan, Director General al RNDVCSH.
Drama din spatele cifrelor: 30% dintre pacienți nu își găsesc donator nici măcar la nivel mondial
În ciuda conectării la o rețea globală ce reunește peste 44 de milioane de potențiali salvatori din 61 de țări, realitatea genetică rămâne dură: 30% dintre pacienții români nu găsesc niciun donator compatibil în registrele internaționale.
Șansa de a găsi rapid un donator compatibil ar crește semnificativ dacă peste 5% din populația României ar fi înscrisă în Registru, este de părere dr. Traian Laurian Arghișan, directorul General al RNDVCSH, însă în prezent doar 0,45% din populația țării este înregistrată. Din anul 2024, Registrul Național din România deține certificarea de calitate Benchmark L2 din partea Asociației Mondiale a Donatorilor de Măduvă (WMDA), confirmând alinierea la cele mai înalte standarde internaționale.
Cum se ajunge de la un simplu gest la salvarea unei vieți
Procesul de recoltare a celulelor stem hematopoietice este mult mai simplu și mai puțin invaziv decât își imaginează majoritatea oamenilor. Cu câteva zile înainte de donare, de regulă 4 zile, donatorului i se administrează injecții subcutanate cu un factor de creștere care stimulează măduva osoasă să producă celule stem și să le elibereze în sângele periferic.
În ziua procedurii, numită afereză, donatorul este conectat la un aparat printr-un acces venos. Sângele trece prin aparat, care extrage doar celulele stem necesare pacientului, în timp ce restul componentelor sanguine sunt reintroduse în corpul donatorului. Întreaga procedură durează între 3 și 4 ore, timp în care donatorul stă relaxat, citește sau chiar doarme.
Poveștile donatorilor de celule stem hematopoietice. Eroii discreți care schimbă destine
Alexandra are 29 de ani și lucrează ca analist de clienți într-o corporație. Donează sânge regulat de vreo 4-5 ani, iar într-o zi, pe holurile Centrului de Transfuzie, un medic a întrebat-o dacă ar dori să se înscrie și în Registrul de celule stem. A spus din prima că își dorește, atâta timp cât este sănătoasă și poate fi de ajutor.
După doi ani și jumătate, a primit telefonul prin care era anunțată că fusese găsită compatibilă cu un pacient tânăr din Europa. A urmat tratamentul de pregătire de 4 zile, cu cele 8 injecții cu factor de creștere pentru a-i trece celulele stem din măduvă în sânge, timp în care a simțit doar o ușoară oboseală, continuând să meargă la muncă și să își trăiască viața ca înainte.
Despre momentele din spital, Alexandra mărturisește că cel mai mult i-a fost frică de montarea cateterului femural, însă procedura s-a dovedit a fi surprinzător de simplă, iar recoltarea prin afereză a durat aproximativ trei ore și jumătate, timp în care a dormit liniștită.
„M-am dus, am făcut toate procedurile, analizele, fără să știe mama, am făcut donarea, iar ulterior i-am spus, ca să mă vadă că sunt bine, sănătoasă. A zis că doar eu aș putea să fac așa ceva, dar s-a bucurat. Dacă vă știți sănătoși, vă încurajez să o faceți, pentru că nu știi niciodată când ai putea fi tu în situația pacientului”, a povestit Alexandra Filipov.
Tânăra îi îndeamnă pe toți cei eligibili să meargă cu inima deschisă către Registru, reamintindu-le că teama de procedură este doar un obstacol de moment în fața șansei de a salva o viață.
Cristian are 33 de ani și lucrează în domeniul IT. S-a înscris în Registrul Național în anul 2018, cu ocazia primei sale donări de sânge, la îndemnul medicului. Când a primit telefonul în primăvara anului 2026, după 8 ani de așteptare, a acceptat imediat să intre în procesul de donare pentru a ajuta un bărbat din străinătate.
A donat efectiv pe 20 iulie 2026, la Institutul Clinic Fundeni din București, unde a rămas internat o singură noapte, cea dinaintea procedurii. Cristian recunoaște că a simțit emoții, însă nu atât pentru sine, cât pentru cel care îi aștepta celulele.
„Am avut emoții și pentru pacient, pentru că știam că dacă s-ar fi întâmplat ceva cu procesul de donare, pacientul ar fi pierdut șansa. Dar, din fericire, totul a decurs conform planului. M-am bucurat la final și chiar am simțit că a contat gestul pe care l-am făcut. În primul rând, m-a ajutat și pe mine procesul de donare: m-a ajutat să conștientizez și să apreciez mai mult ceea ce am, să înțeleg cât de norocos sunt că sunt sănătos”, a spus Cristian Ilie.
Ilie le transmite un mesaj clar celor care încă ezită, reamintindu-le că satisfacția de a salva un om este dublată de o schimbare profundă de perspectivă asupra propriei vieți, pe lângă facilitățile acordate donatorilor.
Poveștile pacienților: Generații salvate de un „Da” spus la mii de kilometri distanță
Sonia Dincă are doar 20 de ani și a trecut printr-o încercare cumplită, fiind nevoită să meargă până în Israel pentru a primi transplantul care i-a salvat viața, după ce procedurile din țară nu au fost posibile la acea vreme. Cu lacrimi în ochi și copleșită de emoții, tânăra a transmis, la conferința organizată în preajma Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice, celebrată în întreaga lume pe 22 septembrie, un mesaj emoționant donatorilor neînrudiți, numindu-i adevărați eroi. Ea a mărturisit că acești oameni salvează vieți care înseamnă totul pentru o familie și că le va fi veșnic recunoscătoare, chiar dacă boala este una grea și lasă semne adânci.
Marinela Badea, pacientă cu leucemie mieloidă acută: „Niciunul dintre cei cinci frați n-a fost compatibil, dar știam că există undeva un frate geamăn pentru mine”
Marinela Badea, o femeie de 60 de ani, își amintește cu emoție șocul trăit la începutul anului 2021, când s-a internat bolnavă de Covid și a descoperit întâmplător că suferea de leucemie mieloidă acută, având peste 92% celule bolnave (blaști) în sânge.
„A fost șoc pentru că nu știam absolut nimic de această boală. Practic, la început am fost șocată și am căutat să văd dacă există șanse, că știam că e o boală destul de gravă. Am văzut că sunt șanse la o nouă viață după, și atunci tot efortul meu a fost să mă gândesc la viață. În această boală trebuie să fii pozitiv mereu.”, a afirmat Marinela Badea.
Femeia a urmat jumătate de an de chimioterapie, iar când boala a intrat în remisie, a aflat că niciunul dintre cei cinci frați, copiii sau alte rude nu erau compatibili mai mult de 50%. Marinela nu și-a pierdut însă speranța, fiind convinsă că există undeva pe lume cineva creat special pentru ea, un adevărat „frate geamăn genetic”.
Salvatorul ei a apărut după patru luni de căutări în Registru: un bărbat de 38 de ani din Cluj-Napoca, care a donat celulele stem la Târgu Mureș. Astăzi, Marinela este complet vindecată, nu mai ia niciun tratament, călătorește și își îndeplinește visele amânate o viață întreagă.
„Niciunul dintre cei cinci frați n-a fost compatibil, dar știam că există undeva un frate geamăn pentru mine. Viața de acum e mai frumoasă decât înainte, pentru că am început să-mi îndeplinesc visele. Donatorului îi mulțumesc și îi voi fi datoare toată viața. Mereu am să mă rog pentru el să-i ajute Dumnezeu să fie cel mai fericit om de pe pământ! Eu și fiica mea donam sânge înainte, iată că binele se răsplătește.”, a concluzionat Marinela Badea.
Peste 60 de pacienți pe lista de așteptare la Institutul Fundeni
Spitalele românești duc o luptă dură nu doar cu boala, ci și cu lipsa de spațiu. Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Centrului de Transplant de la Institutul Clinic Fundeni, explică faptul că doar în ultimul an s-au efectuat 59 de transplanturi alogeneice și aproape 100 de autotransplanturi, însă pe lista de așteptare se află în permanență peste 60 de pacienți.
Zidul cel mai dureros de care se lovesc medicii este cel logistic, fiind limitați fizic de numărul redus de camere sterile, ceea ce face extrem de grea explicarea situației către un bolnav care are nevoie urgentă de tratament.
„Lista de așteptare este lungă la noi în centru. Din păcate, la noi mai intervine o problemă logistică legată de numărul de camere sterile, pentru că suntem limitați fizic. Asta este cel mai dureros. Ne dorim să avem o nouă clădire, poate să lărgim transplantul, poate să funcționeze mai bine centrele similare din țară” , a afirmat Prof. Dr. Daniel Coriu. Renumitul hematolog a vorbit pentru Libertatea în urmă cu câteva luni despre realitatea cruntă din centrele de transplant medular din România, supraaglomerate.
Dr. Lucia Grijac: „Dacă ai o tuse sau un deficit de fier nu poți dona sânge azi, dar te poți înscrie în Registrul de Celule Stem”
Dr. Lucia Grijac, directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină București, face o diferențiere esențială între donarea clasică de sânge și înscrierea în Registrul Național. Dacă pentru donarea de sânge este obligatoriu să fii perfect sănătos în ziua respectivă, fără simptome sau tratamente active, înscrierea ca potențial donator de celule stem este mult mai flexibilă.
„La momentul prezentării la donarea de sânge nu trebuie să fim sub tratament medicamentos pentru nicio afecțiune, nu trebuie să avem simptome prezente. În ceea ce privește înscrierea în Registrul Național al Donatorilor, înscrierea se poate face chiar dacă la momentul respectiv noi avem o durere în gât, de exemplu. Aceasta nu afectează rezultatul testului de compatibilitate. Dacă avem un deficit de fier, astăzi nu putem dona sânge, în schimb ne putem înscrie în Registru.”, a precizat dr. Lucia Grijac.
La Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București, în momentul în care o persoană vine să doneze sânge, se poate înscrie direct și în Registrul Național al Donatorilor de Celule Stem, personalul medical oferind toate informațiile și pliantele necesare.
Această colaborare strânsă a dat deja roade remarcabile: din cei 68 de donatori români care au salvat efectiv vieți prin donarea de celule stem în țară, în jur de 16-17 s-au înscris direct pe scaunele Centrului din București, mulți dintre ei continuând să doneze regulat sânge și trombocite prin afereză și după ce au salvat un om.
„Centrul de Transfuzie este un loc unde donatorii se pot înscrie în registru la momentul donării sau pot solicita înscrierea chiar dacă nu donează sânge în acea zi. Lucrul cel mai îmbucurător este că ei și-au păstrat această dorință de a dona sânge și după ce au donat celule stem și vin în mod regulat, continuând să salveze vieți”, a mărturisit dr. Lucia Grijac.
Înscrierea în Registrul Național este complet gratuită și se poate face fie direct la centrele de transfuzie din țară, fie online, pe site-ul oficial www.registru-celule-stem.ro. Prin opțiunea online, oricine poate solicita acasă un kit gratuit cu tampoane bucale pentru recoltarea unei probe de salivă, o cale simplă și rapidă aleasă deja de peste 4.500 de români.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
