IN A RELATIONSHIP | Întrebarea adolescenților: “Cum pot să-mi controlez emoțiile? Sunt extrem de nervoasă, mă enervez pe orice chestie măruntă”

Psihoterapeutul Robert Weiss propune 10 recomandări pentru a te ajuta să-ți controlezi mai bine tendințele agresive, egocentrice și intruzive, care îi fac pe ceilalți să te perceapă ca fiind o persoană dificilă sau greu de agreat. Acestea sunt:

1. Conștientizează-ți și controlează-ți gândurile negative – Mulți oameni derulează constant în mintea lor cele mai rele scenarii, ceea ce le influențează negativ calitatea așteptărilor pe care le au de la ei înșiși, de la ceilalți și de la viață, în general. Rezultatul e o stare de anxietate, alimentată constant chiar de mecanismul de reasigurare creat pentru a face față anxietății. Ca să ieși din ciclul acesta, e nevoie să acorzi mai multă atenție și mai mult timp scenariilor pozitive și să renunți la ideea nerealistă conform căreia, dacă te pregătești pentru ce e mai rău și speri la ce e mai bun, îți faci un serviciu.

Ceea ce face sau spune altcineva nu este despre tine întotdeauna 

2. Nu mai lua lucrurile atât de personal – Suntem oameni și fiecare dintre noi e personajul principal în filmul lui. Chiar dacă noi petrecem o groază de timp gândindu-ne la noi înșine (ba chiar și fără să ne dăm seama), ceilalți sunt ocupați cu propriile lor gânduri despre ei înșiși. Ceea ce face sau spune altcineva nu este despre tine întotdeauna și nici nu trebuie neapărat să aibă vreo legătură cu tine.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Când prietenii tăi nu te sună sau nu îți răspund la mesaj imediat, deși știi că stau tot timpul cu telefonul în mână, nu înseamnă că nu te respectă sau nu te iubesc. Iar dacă un coleg de job e promovat, asta nu înseamnă că tu nu ai merita o promovare.

3. Conștientizează-ți sursele de stres și învață să le gestionezi eficient – Nu vei putea face asta dacă stai cu capul sub nisip ca struțul, așa că dă-ți timp să te îngrijești chiar și de stresurile alea mici, prea mici ca să merite să recunoști că te stresează. Poate e cazul să reduci numărul de cafele pe zi sau poate e nevoie să îți iei o pauză de la responsabilitățile de școală sau familie din când în când și să faci ceva doar pentru sufletul tău. Exercițiile fizice, meditația, băile calde sau dușurile reci sunt și ele metode bune de reducere a stresului – trebuie doar să îți propui să le iei pe rând și să nu te aștepți să faci minuni de pe-o zi pe alta.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Toate emoțiile pe care le simțim sunt importante

4. Exprimă-ți și emoțiile dezagreabile – Nu zic emoțiile negative, deoarece cred că eticheta negativă ne poate induce în eroare. Toate emoțiile sunt la fel de utile și folositoare în păstrarea contactului cu realitatea și interpretarea ei, așa că alegerea de a exprima doar emoțiile “pozitive” sau agreabile, din rațiuni de politețe sau ca să eviți durerile de cap, ar putea să fie una dintre cele mai mari greșeli pe care le faci față de tine și echilibrul tău psihic. Exprimă-le pe toate cât mai asertiv la timpul lor, atunci când le simți, lasă-te să le trăiești, permite-le apropiaților să le cunoască și vei descoperi că nu vei mai izbucni în accese de furie din te miri ce. Mai mult, există un avantaj foarte clar și imediat dacă reușești să îți exprimi emoțiile dezagreabile atunci când le trăiești: persoana care le cauzează sau le amplifică poate să decidă să își schimbe comportamentul, mai ales dacă folosești o exprimare asertivă și nonacuzativă, ca în modelul de mai jos:

Înțeleg că faci… (comportamentul care te deranjează la celălalt) pentru că… (motivul/emoțiile celuilalt), dar atunci când tu te comporți așa, eu mă simt… (emoțiile mele) și aș avea nevoie ca tu să … (comportamentul dorit de la celălalt).

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

5. Fii proactiv, nu reactiv – Dacă știi că ceva sau cineva s-ar putea să îți producă niște dificultăți sau niște emoții neplăcute, ia inițiativa și pregătește-te pentru situația sau interacțiunea respectivă. Nu o vei putea evita la infinit. Repetă-ți din timp replicile asertive (adu-ți aminte de sendvișul plângerii), fă o meditație înainte, adu-ți aminte să respiri de 3 ori înainte să răspunzi dacă simți că te enervezi, comunică-ți limitele și nevoile cât mai clar sau pur și simplu pune pauză când ai nevoie să te retragi și să te calmezi, ca să nu ajungi la conflict.

6. Fii asertiv și respectuos – Chiar dacă iubitul/iubita sau mama/tata a încălcat iar regula aia stabilită de comun acord și pe care i-ai repetat-o de o mie de ori, adu-ți aminte de sendvișul plângerii și nu aluneca în capcana obținerii de respect sau iubire cu forța. Tratează persoana din fața ta cu respect și considerație (adică asigură-te că verifici care-i sunt nevoile, dorințele, fricile) și vei descoperi că și ceilalți vor fi ceva mai dispuși să colaboreze.

“Ce aș putea să învăț totuși din asta?”

7. Învață să asculți activ – Adică asigură-ți interlocutorul, fie partenerul de cuplu, fie părinții, că te interesează și că îți pasă de ceea ce îți comunică. Privește-i direct, aprobă din cap din când în când, pune întrebări de clarificare, ia în considerare și mesajele transmise nonverbal (gesturi, mimică, tonul vocii) și folosește reformulări pentru a te asigura că ai înțeles corect înainte de a îți permite să fii convins că știi ce vrea să spună celălalt. Da, poate părea pierdere de timp uneori, mai ales dacă ești epuizat/ă sau nu ai deloc disponibilitate emoțională, dar chiar și în astfel de momente poți să comunici ceea ce simți (vezi mai sus la exprimarea emoțiilor neplăcute) și să te scuzi pe moment, luându-ți angajamentul de a relua discuția în alt moment.

8. Privește greșelile și conflictele ca pe oportunități de învățare – Da, poate că ai mai vorbit despre asta, dar chiar trebuie să exersezi ca să îți iasă. Obișnuiește-te să te întrebi “Ce aș putea să învăț totuși din asta?” chiar și atunci când nimic nu pare să meargă cum trebuie și totul pare pierdut. E o formă de optimism, de fapt, dar una realistă și centrată pe soluții, nu doar vorbe goale și încurajări deșarte.

“Agață-ți un zâmbet pe buze”

9. Dă-ți voie să-ți manifești vulnerabilitatea în relațiile intime – Inteligența emoțională a oamenilor se măsoară în calitatea și sănătatea relațiilor cu alți oameni, iar dacă vrei să lucrezi la dezvoltarea aptitudinilor de inteligență emoțională va fi nevoie să îți ieși puțin câte puțin din zona de confort și să le dai voie celorlalți să cunoască și părțile acelea mai sensibile și mai ușor de rănit din tine. Dacă familia ta va avea acces doar la furia sau enervarea ta, nimeni nu va bănui că sub ele se ascund sentimente rănite. Chiar și atunci când o vor face, tot vor avea tendința să te învinuiască pentru lipsa ta de maturitate și control, căci furia și enervarea ta provoacă răni emoționale în ceilalți. A fi intim și deschis este singura cale de a obține relații profund satisfăcătoare, securizante și capabile să depășească momentele de criză.

10. Zâmbește mai des – Agață-ți un zâmbet pe buze de fiecare dată când te surprinzi pierdut/ă în gânduri și încruntat/ă. Poate starea mai tensionată era doar de la concentrare, zici tu – dar sigur nu era de la presiunea pe care o pui pe tine? Astfel, oamenii din jur te vor percepe mai prietenos/prietenoasă, mai deschis/ă și mai abordabil/ă și relațiile tale vor fi (măcar un pic) mai relaxate, ceea ce chiar s-ar putea să fie motiv de zâmbet, nu?

Toate aceste recomandări pleacă de la cei cinci piloni ai inteligenței emoționale, așa cum au fost ei descriși de binecunoscutul Daniel Goleman în lucrarea sa emblematică, “Inteligența emoțională”: 

• Autoconștientizarea; 
• Autoreglarea emoțională; 
• Motivația; Empatia; 
• Aptitudinile interpersonale. 

Dacă vrei să afli mai multe despre inteligența emoțională și cum îți influențează ea relațiile, poți să începi și cu o simplă căutare pe internet – cu siguranță vei găsi o mulțime de resurse. 

Săptămâna viitoare vorbim despre posesivitate ca mecanism de control al anxietății, într-o perioadă în care pandemia a amplificat nesiguranțele și incertitudinile tuturor.

*Întrebările puse de adolescenți au fost colectate prin intermediul unui formular anonim pe grupul privat de Facebook pentru adolescenți In a Relationship – un spațiu virtual sigur, dedicat discuțiilor sensibile și necesare din timpul pandemiei. Răspunsurile au fost publicate ulterior și pe grup, astfel încât toți membrii grupului să poată beneficia de informațiile și recomandările incluse în răspunsuri, fără a fi expuși în vreun fel, pentru a le fi de ajutor în cazul în care și ei se confruntă cu situații similare. 

Mai mult de 25.000 de tineri din România au fost consultați, direct sau prin chestionare online, despre felul în care comunică în relații, nevoile pe care le au și așteptările lor de la ideea de cuplu, în cadrul proiectului de prevenție a violenței domestice In a Relationship, desfășurat de Fundația Friends For Friends, cu sprijinul Avon România și parte din Campania Respectului. În urma proiectului a apărut și cartea “Relațiile adolescenților din România și ce spun ele despre noi”, disponibilă aici. 

Urmărește-ne pe Google News