Gastronomia românească reușește să atragă tot mai mulți turiști străini, iar de această dată atenția presei internaționale s-a îndreptat către o tradiție culinară veche, dar reinventată într-un mod spectacol: fermentarea și murăturile.
Cuprins:
Într-un articol din seria „Just Back From”, publicat de celebra revistă americană de călătorii Afar, un redactor și-a împărtășit impresiile în urma unei vizite în capitala României, mărturisind că a degustat la București cele mai bune murături din viața sa.
Jurnalistul american observă că pasiunea românilor pentru alimentele fermentate este adânc înrădăcinată în cultură și rezonabilă pentru un popor care apreciază gusturile intense și preparatele tradiționale. Modul în care bucătarii locali au preluat tehnica străveche de conservare și au combinat-o cu tendințele culinare internaționale a transformat Bucureștiul într-o destinație gastronomică surprinzătoare și plină de personalitate.
„De curând am mâncat cele mai bune murături din viața mea, în România. Acest lucru are sens odată ce îți dai seama cât de mult iubește această țară aceste delicatese sărate”, a scris Danielle Hallock în articolul său.
Principala oprire a jurnalistului a fost la restaurantul Pickles din București, un local dedicat preparatelor acrișoare și fermentate. Fondatoarea localului, Alexandra Blas, i-a explicat jurnalistului că dragostea românilor pentru murături are și o explicație practică: „Mâncăm multe murături ca nație, pentru că bem mult”.
Meniul creat de Alexandra Blas l-a surprins pe redactorul american prin combinațiile neobișnuite. Pe lângă sandvișurile de tip grilled cheese servite cu murături și gogoșarii prăjiți în aluat cu sos cremos de ierburi, elementul vedetă a fost un kimchi de lămâie. Inspirată de explozia de restaurante cu specific asiatic deschise în București în ultimii ani, proprietara localului a realizat că poate fermenta aproape orice ingredient.
Astfel, ea a creat variante de murături din gutui, sfeclă roșie, varză roșie și chiar ketchup fermentat cu condimentul coreean gochugaru, experimentând în paralel și cu loturi mici de bere acră de tip kimchi sour beer.
Traseul gastronomic al jurnalistului american a continuat în bistro-ul modern Papila, o altă locație din București care folosește tehnica fermentării în feluri de mâncare sofisticate.
Acolo, redactorul a testat piept de porumbel servit cu sosuri de kimchi făcute în casă, precum și castraveți murați cu usturoi și miere. Meniul bistro-ului a inclus și farfurii mici cu ciuperci urechi de lemn murate, vânătă murată, dar și ramen servit duminica cu varză chinezească și ridichi murate.
Deși nu a reușit să obțină o masă la restaurantul Soro Lume, considerat în articol un reper pentru bucătăria românească contemporană, cunoscut pentru ceapa și conopida murată din meniu, jurnalistul a explorat și scena băuturilor artizanale din Capitală.
Experiența culinară a fost completată de berile acre de la Anagram Brewing, ce amintesc de gustul de kombucha, și de un cocktail preparat la barul Fix Me a Drink, realizat pe bază de must fortificat și zeamă de struguri murați.
Pentru publicația americană, atracția Bucureștiului nu constă doar în castele, munți sau arhitectură, ci și în curajul de a menține o identitate culinară acrișoară și intensă, departe de turismul de masă orientat spre preparate excesiv de dulci.
Fuziunea dintre tehnicile străvechi de conservare ale românilor și ingredientele globale demonstrează flexibilitatea noii generații de bucătari din România. Această combinație dintre tradițional, experimental și autentic transformă Capitala într-un punct de atracție pentru călătorii care caută experiențe gastronomice cu adevărat memorabile.