Calculul care îl trimite pe Cătălin Cherecheș înapoi la pușcărie. De ce reîncarcerarea este inevitabilă, indiferent de decizia Curții de Apel Cluj
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cătălin Cherecheș are șanse mari să se reîntoarcă la pușcărie pentru o perioadă de până la 7 luni, adică un rest de pedeapsă neexecutat din pedeapsa de 5 ani la care a fost condamnat pentru corupție și apoi eliberat în vara anului 2026.
Cuprins:
Sentință pronunțată în iunie 2026
Noua pedeapsă cu închisoarea pronunțată în dosarul în care Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată pentru fuga din țară va fi contopită cu vechea condamnare de 5 ani pentru corupție.
Fostul primar din Baia Mare nu poate obține achitarea pentru că a recunoscut acuzațiile exact așa cum au fost prezentate în rechizitoriu în schimbul reducerii pedepsei cu o treime.
În plus, Cătălin Cherecheș nu poate miza pe o eventuală prescripție, deoarece faptele sunt prea recente, termenul de stingere a răspunderii penale împlinindu-se abia pe 24 noiembrie 2028.
Curtea de Apel Cluj ia în discuție apelul lui Cătălin Cherecheș la hotărârea Judecătoriei Baia Mare, care l-a condamnat pe fostul primar pe fond la câte 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat și fals privind identitatea.
Sentința pe fond a fost pronunțată pe 4 iunie 2026, cu cinci săptămâni înainte ca Tribunalul Maramureș să-i admită lui Cătălin Cherecheș cererea de liberare condiționată din pedeapsa inițială. Astfel, Cătălin Cherecheș rămâne în libertate doar până la pronunțarea definitivă din procesul fugii din țară.
- Reamintim că fostul primar din Baia Mare a ieșit din țară și a intrat pe teritoriul Ungariei în ziua de 24 noiembrie 2023, ora 7.50, cu două ore înainte ca judecătorii să-l condamne definitiv pentru corupție.
- Dacă Cherecheș fugea din țară după pronunțarea condamnării de 5 ani, atunci ar fi comis faptele în stare de recidivă.
- Cum fostul primar a ales să plece cu câteva ore înainte de pronunțare, faptele lui se consideră a fi comise în concurs real cu cele pentru care a fost condamnat, iar pedeapsa va fi contopită cu cea de 5 ani, din care tocmai a obținut liberarea condiționată.
Cherecheș se întoarce la pușcărie indiferent de pedeapsă
În noul dosar, Judecătoria Baia Mare l-a condamnat pe Cherecheș la câte 2 ani de închisoare pentru fiecare dintre cele două infracțiuni. Cum faptele au fost comise în concurs, judecătorul a luat pedeapsa cea mai grea de 5 ani și i-a adăugat un spor de o treime din suma noilor pedepse (1 an și 4 luni), rezultând o condamnare finală de 6 ani și 4 luni cu executare.
Noua pedeapsă rezultată depășește oricum limita de 3 ani până la care instanțele pot dispune suspendarea sub supraveghere și înseamnă 2.313 zile de pușcărie, din care Cherecheș a executat deja un număr de 1.332 de zile până la data eliberării condiționate.
Când hotărârea din dosarul fugii din țară va fi definitivă, indiferent de cuantumul pedepsei stabilite pentru noile fapte (chiar și în ipoteza aplicării minimului prevăzut de lege, așa cum vom arăta), se va anula vechiul mandat și liberarea condiționată, fiind emis un nou mandat de executare.
Cătălin Cherecheș va fi astfel nevoit să ispășească în penitenciar restul rămas până la îndeplinirea noii fracții legale.
În cazul în care Curtea de Apel Cluj va menține pedepsele de câte 2 ani aplicate pe fond, noua fracție din pedeapsă pe care Cherecheș va trebui să o execute va fi de 1.542 de zile.
Or, la momentul liberării condiționate, fostul primar executase doar 1.332 de zile (cu tot cu cele câștigate prin muncă sau socotite ca executate în condiții improprii).
Rezultă o diferență de 210 zile pe care Cătălin Cherecheș va trebui să le execute, adică 7 luni. Dacă se apucă de muncă din prima zi de detenție, fostul primar ar putea ieși după 4 luni și jumătate, deoarece câștigă o zi la fiecare 4 zile muncite.
Cât ar avea de executat Cherecheș în ipoteza unei condamnări minime
În ipoteza în care judecătorii de la Curtea de Apel Cluj l-ar condamna pe Cătălin Cherecheș la pedepsele minime prevăzute de lege (6 luni), din care mai departe ar scădea 1/3 ca urmare a recunoașterii faptelor, tot ar rezulta un spor de 2 luni și 20 de zile de adăugat la vechea condamnare de 5 ani.
Pedeapsa totală ar fi de 1.906 zile de închisoare cu posibilitatea eliberării la 2/3 din pedeapsă, adică 1.271 de zile.
Deși Cherecheș a executat 1.332 de zile și această fracție este îndeplinită matematic, Curtea de Apel Cluj nu poate constata asta în mod direct în procesul de apel.
Conform Codului de procedură penală și Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, liberarea condiționată se poate acorda exclusiv de către instanța pe raza căreia se află penitenciarul (în acest caz Judecătoria Baia Mare), în baza unei proceduri speciale.
Judecătorul delegat pentru supravegherea executării pedepsei, care face parte din Comisia de liberare condiționată din penitenciar, este cel care trebuie să constate că fracția este îndeplinită și propune eliberarea.
Propunerea ajunge pe masa Judecătoriei, iar soluția pronunțată poate fi contestată la Tribunal. Pe parcursul tuturor acestor proceduri administrative și judiciare, Cătălin Cherecheș va aștepta la pușcărie.
Cherecheș și-a planificat fuga în cele mai mici detalii
Pe data de 4 iunie 2026, Judecătoria Baia Mare l-a condamnat pe Cătălin Cherecheș la câte 2 ani de închisoare pentru fiecare dintre infracțiunile de trecere ilegală a frontierei și fals privind identitatea. Judecătorul fondului nu a dispus suspendarea sub supraveghere, deoarece a contopit pedepsele cu vechea condamnare.
În Hotărâre nr. 2577/2026 Judecătoria Baia Mare a reținut următoarele:
- „(…) Inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în baza unui plan bine pus la punct, în cele mai mici detalii, şi prin implicarea în activitatea infracţională a mai multor persoane asupra cărora avea un ascendent, ceea ce a condus la trimiterea în judecată a încă două persoane.
- Mai apoi, se va avea în vedere starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, respectiv atingerea adusă autorităţii statului, din perspectiva modalității în care organele statale competente asigură tranzitarea legală a frontierei de stat.
- În analiza gravităţii rezultatului produs, instanţa reţine că aceasta este deosebit de ridicată, având în vedere modalitatea de săvârşire a faptelor aşa cum a fost descrisă mai sus, implicarea altor persoane în planul infracţional al inculpatului, statutul social al inculpatului, precum şi, nu în ultimul rând, mediatizarea intensă a situaţiei juridice a acestuia.
- Totodată, se vor avea în vedere nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi antecedenţa penală, reţinându-se că inculpatul are 47 de ani, este căsătorit, fără copii, are studii superioare şi nu are loc de muncă. În prezent se află în executarea unei pedepse privative de libertate, având antecedente penale.
- Nu se poate însă omite, analizându-se conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, că acesta a recunoscut acuzațiile formulate împotriva sa. (…)
- În continuare, instanţa reţine că (…) inculpatul (Cherecheș Cătălin - n.r.) a fost condamnat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
- Față de data săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii în prezenta cauză, ţinând cont de data rămânerii definitive a hotărârii anterioare de condamnare, instanţa (…) va constata că infracţiunile de trecere frauduloasă a frontierei de stat (…) şi fals privind identitatea, (…) au fost săvârşite în concurs real între ele şi cu infracţiunea de luare de mită în formă continuată (…).
- Pentru acest motiv, (…) aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din celelalte pedepse aplicate, respectiv 1 an şi 4 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 6 ani şi 4 luni închisoare, ce se va executa în regim privativ de libertate (…)”, se arată în documentul citat.
De ce l-au eliberat judecătorii, deși fusese condamnat din nou
Pe data de 10 iulie 2026, Tribunalul Maramureș a respins contestația procurorilor la hotărârea din 16 iunie 2026 a Judecătoriei Baia Mare, prin care Cătălin Cherecheș a fost pus în libertate.
Instanțele au argumentat că decizia de condamnare din dosarul fugii din țară nu este definitivă, astfel încât n-au luat-o în calcul deoarece fostul primar beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalul procesului, chiar dacă a recunoscut acuzațiile.
- „Împrejurarea că, ulterior începerii executării pedepsei, persoana condamnată a fost condamnată într-o altă cauză, hotărârea nefiind însă definitivă, nu poate conduce la concluzia existenței unei conduite incompatibile cu acordarea liberării condiționate şi nu poate constitui, prin ea însăşi, un impediment la dispunerea liberării condiţionate.
- O asemenea hotărâre nu beneficiază de autoritate de lucru judecat și nu poate produce consecințe juridice specifice unei condamnări definitive în cadrul aprecierii condițiilor pentru liberarea condiționată.
- În conformitate cu art. 23 alin. 11 din Constituția României, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Același principiu este consacrat de art. 4 din Codul de procedură penală, care instituie prezumția de nevinovăție, precum și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată până la stabilirea legală a vinovăției sale.
- Prin urmare, valorificarea unei condamnări nedefinitive ca argument determinant pentru respingerea liberării condiționate ar echivala cu atribuirea unor efecte juridice unei hotărâri care nu este definitivă și cu nesocotirea prezumției de nevinovăție. O asemenea împrejurare nu poate prevala asupra conduitei efectiv manifestate de persoana condamnată pe parcursul executării pedepsei.
- Atât timp cât, din caracterizarea înaintată de penitenciar rezultă că intimatul a avut un comportament disciplinat, o atitudine pozitivă faţă de activităţile şi programele de educaţie şi asistenţă psihosocială şi nu a fost sancţionat disciplinar în perioada detenţiei, fiind recompensat, intervenţia unei condamnări, care nu are caracter definitiv, nu poate conduce la concluzia că scopul preventiv educativ al pedepsei nu a fost atins”, se arată în Hotărâre nr. 247/2026.
Anterior, la instanța de fond, judecătoarea fusese impresionată de faptul că fostul primar Cătălin Cherecheș a parcurs „în proporție covârșitoare” programele educaționale din penitenciar, cum ar fi „Educație civică”, „Cuvântul care zidește”, „Călătoria deținutului” sau „Biserica și neamul”.
