Mărturisirea unui medic după 26 de ani în sala de nașteri: „A venit în gardă o studentă. Nu știa că e gravidă. I-am spus că în 30 de minute va deveni mamă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la drama unei studente care voia să-și abandoneze bebelușul de frica părinților, până la spaima că anestezia epidurală te lasă paralizată sau că spitalul de stat e periculos, prof. dr. Monica Cîrstoiu, medicul obstetrician-ginecolog, cu 26 de ani de experiență la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), rupe tăcerea despre momentele critice din sala de nașteri și explică de ce România a ajuns la un boom uriaș de cezariene.
Cuprins:
- Povestea unei studente care urma să nască, dar nu știa că e gravidă
- Cum schimbă experiența de mamă felul în care un medic vede travaliul
- De ce ne este frică de nașterea naturală?
- Boom de nașteri cezariene în România
- Nașterea la stat versus privat: Ce greșeli fac viitoarele mame când aleg spitalul
- Mitul epiduralei: Paralizează sau împiedică împinsul?
- „Trepiedul vieții”: Relația dintre medic, moașă și mamă
Povestea unei studente care urma să nască, dar nu știa că e gravidă
Dincolo de ecranele ecografelor și de protocolele reci din spitale, nașterea rămâne cel mai intens roller-coaster din viața unei femei. Nu este un examen pe care trebuie să-l treci perfect și nici o competiție bazată pe miturile de pe internet sau pe poveștile dramatice de pe forumuri.
Prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu, Șefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), medic cu o carieră de 26 de ani în sprijinul vieții și mamă dincolo de halatul alb, își amintește un caz care i-a marcat profund începutul de drum:
„Eram tânără stagiară și a venit la gardă, în anul 2001, o studentă de 22 de ani care acuza dureri pelviene. Am consultat-o și i-am spus că o internăm pentru că în următoarele 30 de minute va deveni mamă. A plâns... Nu știa că era gravidă și a vrut să își abandoneze copilul de teama părinților care se aflau în provincie și, evident, nu știau acest aspect.
Am convins-o să vorbească cu ei, m-a rugat să vorbesc și eu cu mama ei, iar la final au plecat cu toții acasă. Bunicii au fost foarte emoționați să își cunoască nepotul, să îl țină în brațe și să se bucure de noua viață ce a apărut ca un miracol în viața lor.
Pentru noi, ca personal medical, cel mai mult emoția apare în suflet atunci când se aude strigătul victorios al nou-născutului și în momentul în care îl aducem pe pieptul mamei imediat după naștere”, povestește prof. dr. Monica Cîrstoiu.
Cum schimbă experiența de mamă felul în care un medic vede travaliul
Perspectiva dublă de medic și mamă aduce un plus de empatie în sala de travaliu.„Încerc să îmbin meseria de medic, dar și pe cea de mamă. Experiența de mamă oferă avantajul rar de a vedea simultan mecanica nașterii și dimensiunea ei emoțională. Din perspectivă profesională, urmărești siguranța maternă și fetală și apreciezi rapid semnele de progres al travaliului sau de risc fetal. Dar experiența de mamă schimbă adesea percepția. Nu mai este doar «dilatație 8 cm» sau o «primipară» care nu prea colaborează. Fiecare contracție a gravidei are o încărcătură emoțională, nu doar fiziologică.
Micile gesturi: tonul vocii, răbdarea, explicațiile pe care le oferim capătă mult mai multă greutate. În travaliu, multe femei nu își amintesc toate detaliile tehnice, dar își amintesc foarte clar dacă s-au simțit ascultate, dacă li s-a vorbit cu calm și dacă au simțit că cineva este «cu ele», nu doar «deasupra lor»”, adaugă specialistul.
De ce ne este frică de nașterea naturală?
Frica de nașterea pe cale naturală este extrem de comună și nu înseamnă că o viitoare mamă este „slabă” sau nepregătită. Ea apare dintr-o combinație de durere, povești negative, teama de complicații (rupturi, sângerări, intervenții de urgență), lipsa de control, dar și din cauza modului haotic în care nașterea este reprezentată uneori în filme.
În mijlocul acestor spaime, dr. Monica Cîrstoiu fixează o regulă de aur: „Oricum alegi să naști, există un singur element central: mama și copilul trebuie să fie bine. Nu contează ce cred alții despre tine sau despre cum ar trebui să fie o mamă perfectă. Pentru tine și copilul tău, cel mai de preț lucru este siguranța. «Nașterea naturală» nu trebuie privită ca un test de valoare. Pentru unele femei este o experiență puternică și frumoasă, pentru altele nu. Scopul principal rămâne viața”.
Boom de nașteri cezariene în România
România se află pe primele locuri în Europa la numărul de operații cezariene. Media națională a nașterilor prin cezariană a depășit pragul de 60% în România. La Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) acest procent este și mai ridicat, de 70%, dar maternitatea unității sanitare este de grad III și preia cele mai complexe patologii și cazuri critice din întreaga țară.
În anumite spitale private din țară, unde serviciile medicale sunt plătite și pacientele pot alege pachete dedicate, procentul depășește 80%, mult peste recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), de 10–15%.
Medicul precizează însă că româncele sunt pe deplin capabile să nască natural, fiind vorba despre posibilitatea de a alege în funcție de opțiunea proprie și indicațiile medicale:
„Nu există naștere bună sau proastă, există o naștere fără complicații sau o naștere cu mai multe complicații. În mod obișnuit, evoluția este foarte bună după nașterea naturală, pacienta-mamă putând să se deplaseze ușor încă din prima oră și să interacționeze cu noul născut, pe care să îl alăpteze.
Frica se reduce semnificativ atunci când viitorii părinți participă la cursuri prenatale, discută deschis cu medicul sau moașa, înțeleg etapele travaliului, au un plan de naștere și primesc sprijin constant”, explică medicul, menționând că la SUUB are loc lunar un curs gratuit de tip „Școala Părinților”.
Nașterea la stat versus privat: Ce greșeli fac viitoarele mame când aleg spitalul
Multe paciente aleg spitalul unde vor naște doar după criterii estetice sau financiare, ceea ce poate fi riscant în cazul apariției unor urgențe majore.
„Orice mamă are dreptul de a alege medicul care îi monitorizează sarcina, medicul cu care va naște, tipul de naștere și spitalul. Multe femei aleg să nască la stat din motive practice, medicale și financiare, nu doar din lipsă de alternative.
Printre motivele frecvente se numără costurile mai mici (nașterea fiind decontată prin sistemul public), accesul la terapie intensivă neonatală foarte bine dezvoltată pentru prematuri sau complicații, experiența permanentă cu urgențele și posibilitatea transferului rapid între specialități (anestezie, chirurgie, neonatologie, ATI) în aceeași structură. Deși condițiile hoteliere sunt uneori mai slabe la stat, șansa la viață este mult mai mare în cazul unor complicații severe într-o secție ATI dotată complet”, subliniază prof. dr. Monica Cîrstoiu.
Greșelile cele mai frecvente identificate de medic:
- Alegerea doar după aspectul rezervei: Condițiile hoteliere contează, dar capacitatea echipei de a rezolva o urgență extremă în câteva secunde este vitală.
- Nepregătirea pentru neprevăzut: Când pacientele sunt transferate în urgență de la clinici mici către SUUB, apar stări intense de anxietate din cauza complicațiilor apărute subit.
- Confundarea nașterii naturale cu lipsa intervențiilor: Uneori, intervențiile medicale minime sunt chiar cele care salvează viața mamei și copilului.
Mitul epiduralei: Paralizează sau împiedică împinsul?
Anestezia epidurală este încă înconjurată de numeroase mituri urbane: că te lasă paralizată, că nu mai poți împinge sau că provoacă dureri de spate pentru tot restul vieții.
„Mitul că «epidurala provoacă paralizie» este unul dintre cele mai răspândite, însă în realitatea medicală, paralizia permanentă după epidurală este extrem de rară. Procedura este realizată exclusiv de un medic anestezist și este considerată extrem de sigură. De asemenea, ideea că «nu mai poți împinge dacă faci epidurală» este falsă: epidurala reduce considerabil durerea acută, dar majoritatea femeilor simt în continuare presiunea contracțiilor și pot împinge eficient.
Ideea că «trebuie să suporți durerea ca să fii o mamă adevărată» este doar un mit social, nu medical. Alegerea analgeziei este personală și nu spune nimic despre capacitatea unei femei de a fi mamă. Ca proporție, la noi în clinică, jumătate dintre mame solicită analgezie la naștere (tip epidurală sau analgezie cu entonox), în timp ce restul își doresc să nască cât se poate de natural, fără intervenții medicale suplimentare”, explică medicul.
„Trepiedul vieții”: Relația dintre medic, moașă și mamă
În țări precum Olanda sau Marea Britanie, moașa conduce nașterile cu risc scăzut, în timp ce în România cadrul normativ solicită prezența și responsabilitatea unui medic. Totuși, sprijinul pe care o moașă îl oferă în travaliu este de neînlocuit.
„Moașa oferă un sentiment mai mare de siguranță, stă mai mult timp lângă mamă decât medicul, oferă explicații continue, sprijin uman constant, calm și validare. Ea ajută femeia să respire, să se relaxeze și să înțeleagă fazele travaliului. Colaborarea dintre medic, moașă și gravidă este, de fapt, un trepied în care fiecare element are o importanță majoră, având ca scop un nou-născut sănătos și o mamă fericită”, este de părere dr. Monica Cîrstoiu.
Tuturor viitoarelor mame care se pregătesc de acest pas, medicul le lasă un singur gând, cel mai important: ,,Orice mamă este puternică și va reuși să nască, indiferent pe ce cale, copilul.” În opinia, prof.dr. Cîrstoiu, care a desființat miturile anticezariană care au apărut recent pe panourile stradale din București, „nu ești mult mai mamă, dacă ai născut pe cale naturală”.
Copiii care vin pe lume la maternitatea Spitalului Universitar de Urgență București au parte de terapia „Cangur”, o practică standard care presupune contactul piele-pe-piele, fiind aplicată inclusiv copiilor născuți prematur sau celor cu greutate mică la naștere, indiferent că s-au născut pe cale naturală ori prin cezariană.
