Mergi direct la conținut »
POVEȘTI DIN BUCUREȘTI | Palatul Regal de lângă președinte

Muzeul Național Cotroceni poartă amprenta Reginei Maria și ascunde atât de multă istorie încât îți ia vreo două ore s-o asculți pe toată. Merită? Fiecare minut!

De Oana Dușmănescu,

Pe locul actualului muzeu a fost odinioară o mănăstire. Erau anii 1679-1681 când cel care a ridicat-o, Serban Cantacuzino, i-a găsit loc ferit în zona pe atunci exterioară a orașului, în inima codrilor Vlăsiei.

Mănăstirea, de altfel prosperă, era cămin pentru vreo 40 de călugări, dar pe o latură avea casele domnești – reședința de vară a familiei Cantacuzino.

Turul începe din curtea complexului cu biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, care a fost demolată în 1984 și rezidită în 2009. Biserica păstrează câteva fragmente litice originale salvate din vechiul lăcaș și este acum o biserciă-memorial pentru cea dărâmată, unde totuși se oficiază slujbele importante și liturghia de duminică.

În 1852, Barbu Știrbei aduce peisagiști și constructori și realizează șoseaua Cotroceni. Palatul a fost reședință din 1866 pentru Carol I și soția sa, regina Elisabeta, dar aici a locuit și familia lui Alexandru Ioan Cuza.

Gottereau și Cerchez – creatori desăvârșiți

Edificarea noului palat princiar, între 1893 și 1895, sub bagheta arhitectului francez Paul Gottereau, a însemnat modernizarea acestuia. Clădirea a fost un cadou de cununie pentru suveranii Ferdinand și Maria.

Ministrul Sănătății i-o retează lui Firea: ”Nu voi semna testarea celor 10.000 de bucureșteni. S-ar folosi aceeași aparatură de analiză de la Balș”
Recomandări

Ministrul Sănătății i-o retează lui Firea: ”Nu voi semna testarea celor 10.000 de bucureșteni. S-ar folosi aceeași aparatură de analiză de la Balș”

 

În 1918, aici a fost semnat tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire de la 1918, palatul a mai trecut printr-o serie de modificări şi adăugiri realizate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa, ulterior regina Maria, și-a lăsat asupra Palatului Cotroceni o amprentă inconfundabilă, spiritul său artistic, dar și pragmatic regăsindu-se peste tot în încăperile impunătoarei clădiri.

Apartamentul francez al regelui Ferdinand

După abdicarea regelui Mihai, palatul a fost confiscat de comuniști, iar în 1950 a fost transformat în Palatul Pionierilor. Din 1976, urma să se transforme într-o luxoasă casă pentru oaspeții lui Ceaușescu, dar nu a mai apucat.

În 1977, cutremurul a afectat destul de grav impunătorul complex din Cotroceni, iar restaurarea a durat mult și a fost una migăloasă și anevoioasă. De-abia după 1990 palatul a devenit muzeu, iar în aripa nouă s-a mutat Președinției României. Niciun președinte al României nu a locuit însă niciodată la Cotroceni.

Cel mai mare spital din țară are medici și pacienți bolnavi de COVID-19. Managerul de la ”Universitar”: ”Da, luăm măsuri și nu accept să refuzăm bolnavii”
Recomandări

Cel mai mare spital din țară are medici și pacienți bolnavi de COVID-19. Managerul de la ”Universitar”: ”Da, luăm măsuri și nu accept să refuzăm bolnavii”

 

În interior, spațiile medievale rămase din perioada de mănăstire adăpostesc o expoziție cu obiecte religioase, printre care o cruce de altar pentru procesiuni și policandrul original din prima biserică, restaurat în detaliu, cu toate cele 72 de brațe ale sale.

Violete de la Carol Davila pentru prințesa fără noroc

În pivnițele vaste ale fostei mănăstiri își iau locul și două pietre de mormânt – una este a lui Mircea, unul dintre cei șase copii ai lui Ferdinand și ai Mariei, mort la vârsta de 3 ani, de febră tifoidă.

Lângă aceasta, este și piatra funerară a Mariei, singurul copil al lui Carol și al Elisabetei, decedată pe când avea patru ani, din cauza scarlatinei. Micul monument dedicat prințesei a fost opera sculptorului Carl Storck și păstrează încrustate în piatră steluțele de pe pătura fetiței și violetele aduse, cu o seară înainte de moartea ei, de medicul Carol Davila, întemetetorul medicinei moderne românești.

Ajută să purtăm măști chirurgicale pentru a opri răspândirea coronavirusului? Cum se folosește masca pentru a nu-ți face mai mult rău
Recomandări

Ajută să purtăm măști chirurgicale pentru a opri răspândirea coronavirusului? Cum se folosește masca pentru a nu-ți face mai mult rău

 

Holul de Onoare, în stil Garnier Opera, are spectaculosa scară originală întreagă, ceea ce e un adevărat miracol, mai ales că în 1944 bombardamentul din aprilie n-a ocolit curtea Palatului Cotroceni. Cel puțin 20 de obuze au căzut atunci – niciunul nu a distrus ceva cu adevărat important.

Apoi, la etajele clădirii se înșiră, una după alta, încăperile regale de altădată, ca într-o poveste cu regi și prințese. Obiectele de mobilier sunt fie originale, fie restaurate în detaliu.

Majoritatea locurilor din palat poartă atingerea creativă a reginei Maria, care a schimbat de mai multe ori multe din camere ca să-i fie, până la urmă, pe plac. Se remarcă Salonul Principesei, cu tavanul împodobit cu flori sculptate, și cu un pian, la fel de înflorat.

Dar și biblioteca unde se află peste 2.500 de volume din colecția regală, Ferdinand fiind pasionat de botanică și fiind un bun cunoscător al limbilor străine. Biblioteca are și o legendară scară secretă, care urcă în apartamentele regale.

Dormitorul Reginei Maria

Celt și românesc, creștin și păgân

Marele salon de recepții era încăperea în care se țineau Consiliile de coroană, locul unde s-a decis, în 1916, intrarea României în Primul Război Mondial și este, totodată, și una dintre camerele în care s-a ținut privegiul reginei Maria, în 1938. Acum aici au loc conferințe, lansări, concerte.

Muzeul este gazda unor expoziții permanente sau temporare, cum ar fi expoziția de medalii și decorații sau cea care vorbește vizitatorului despre familia Cuza.

La etajul cel mai de sus, bucurați-vă ochii și sufletul cu salonul de ceai, obicei adus de regina Maria din Scoția natală, alături de numeroșii crini și ciulini încrustați în mobilier, alături de nodurile celtice. Și mai ales de incredibilul salon norvegian, o bijuterie sculptată în lemn de brad, care îmbină influențele păgâne cu cele ortodoxe.

Dacă doriți să vizitați Muzeul Cotroceni, aveți grijă să sunați înainte și să vă programați. Turul se face numai ghidat și numai cu programare interioară. Regulile casei cer să aveți și buletinul de identitate la voi, altfel nu puteți intra.

Vizitele sunt posibile de marți până duminică, între orele 9.30 și 17.30.

Un tur complet costă 50 de lei pentru adulți, 12,5 lei pentru elevi și studenți și 25 de lei pentru pensionari.

Close
Închide
  Close