Obiceiuri care te ajută să scapi de stres
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Stresul este parte din viața noastră, însă atunci când devine cronic și nu mai știm să revenim la o stare de liniște și relaxare, el devine un pericol pentru sănătatea noastră fizică și emoțională. Află mai multe despre stres și care sunt niște obiceiuri care te ajută să scapi de stres.
Cuprins:
Ce este stresul
Înainte de a vedea anumite practici și obiceiuri care te ajută să scapi de stres, este important să știm ce este mai exact stresul și de câte feluri este. Și asta pentru că nu orice tip de stres este negativ și dăunător.
Stresul este o reacție naturală a corpului la situații percepute ca fiind amenințătoare sau provocatoare. Această reacție poate fi de natură fizică, emoțională sau mentală. Stresul poate apărea din diverse motive, inclusiv din evenimente de viață majore, probleme de zi cu zi, conflicte interpersonale, sau presiuni auto-impuse.
Toată lumea experimentează stres într-o anumită măsură. Modul în care răspundem la stres, totuși, face o mare diferență pentru bunăstarea generală mentală și fizică.
Stresul se poate manifesta într-o varietate de moduri în mintea și corpul nostru și nu există un răspuns unic.
Tipuri de stres
Nu toate tipurile de stres sunt dăunătoare sau negative, tocmai de accea este important să știm care sunt tipurile de stres și cum le putem recunoaște.
Eustres: Este stresul pozitiv care poate motiva și energiza individul, considerat benefic și constructiv.
Exemple: Căsătoria, începutul unui nou loc de muncă, cumpărarea unei case noi.
Stres acut: Este cel mai comun tip de stres, fiind de scurtă durată și rezultat din cerințe și presiuni de moment sau anticipate din viitorul apropiat. Exemple: Un termen limită la locul de muncă, un examen important, un conflict interpersonal.
Stres acut episodic: Se referă la stres acut care apare frecvent. Persoanele care trăiesc cu acest tip de stres tind să fie agitate, iritabile și mereu grăbite. Exemple: O persoană care jonglează constant cu prea multe responsabilități sau care are un stil de viață haotic.
Stres cronic: Este stresul care durează pe termen lung și poate apărea din probleme constante și nesoluționate. Exemple: Probleme financiare continue, o relație abuzivă, un loc de muncă nesatisfăcător, boală cronică.
Stres traumatic: Este stresul rezultat din evenimente traumatice sau catastrofale, cum ar fi dezastre naturale, accidente grave, violență fizică sau sexuală.
Exemple: Supraviețuitorii unui cutremur, victimele unui accident de mașină, veteranii de război.
Stres sau anxietate: care este diferența?
Stresul poate fi uneori confundat cu anxietatea, iar experiența unei doze mari de stres poate contribui la sentimentele de anxietate. Stresul și anxietatea contribuie ambele la nervozitate, probleme de somn, hipertensiune arterială, tensiune musculară și îngrijorare excesivă. Experimentarea anxietății poate face mai dificilă gestionarea stresului și poate contribui la alte probleme de sănătate, inclusiv depresie, susceptibilitate la boli și probleme digestive.
În cele mai multe cazuri, stresul este cauzat de evenimente externe, în timp ce anxietatea este cauzată de reacția internă la stres. Stresul poate dispărea odată ce amenințarea sau situația se rezolvă, în timp ce anxietatea poate persista chiar și după ce factorul de stres inițial dispare.
Obiceiuri care te ajută să scapi de stres
Activitățile care susțin îngrijirea de sine pot ajuta la reducerea stresului și anxietății. Acestea pot include exerciții și practici de mindfulness, dar nu se rezumă doar la asta. Așadar, iată câteva obiceiuri care te ajută să scapi de stres.
Petrece timp în natură
Petrecerea unor perioade mai lungi de timp afară, în natură, poate ajuta la reducerea stresului.
Studiile arată că petrecerea timpului în spații verzi precum parcuri și păduri sau în alte locuri, în natură, sunt modalități sănătoase de a gestiona stresul.
O analiză a 14 studii a constatat că petrecerea a doar 10 minute într-un cadru natural poate ajuta la îmbunătățirea markerilor psihologici și fiziologici ai bunăstării mentale, inclusiv ai stresului și ai fericirii percepute.
Drumețiile și campingul sunt opțiuni excelente, dar unii oameni nu se bucură de aceste activități sau nu au acces la acestea. Chiar și într-o zonă urbană, puteți căuta spații verzi, cum ar fi parcuri și grădini botanice.
Respirația profundă
Stresul mental activează sistemul nervos simpatic, trimițând corpul în modul luptă sau fugi, două reacții naturale ale organismului la stres.
În timpul acestor reacții, hormonii de stres declanșează simptome fizice, cum ar fi bătăile mai rapide ale inimii, respirația mai rapidă și îngustarea vaselor de sânge.
Exercițiile de respirație profundă pot ajuta la activarea sistemului nervos parasimpatic, cel care controlează răspunsul de relaxare.
Exercițiile de respirație profundă includ:
- respiratie diafragmatică - adică o respirație profundă în timpul căreia simțim cum se umflă stomacul
- respirație alternativă printr-o nară, apoi cealaltă
- alte tipuri de respirație.
Respirația profundă are scopul de a vă concentra atenția asupra respirației, făcând-o mai lentă și mai profundă. Când inspiri profund pe nas, plămânii se extind, iar stomacul se umflă. Acest lucru ajută la încetinirea ritmului cardiac, permițând o stare de relaxare și liniștire.
Pune limite și învață să spui nu
Nu toți factorii de stres sunt sub controlul nostru, dar unii sunt.
O modalitate de a ajuta la reducerea stresului și de a ne proteja sănătatea mintală poate fi să spunem „nu” mai des. Acest lucru este valabil mai ales dacă ești o pesoană care se încarcă cu mai mult decât poate face față, deoarece jonglarea cu multe responsabilități te poate face să te simți stresat și copleșit.
A fi selectivi cu privire la ceea ce vă asumați – și a spune „nu” lucrurilor care vă vor spori în mod inutil sarcinile – vă poate reduce nivelul de stres.
Crearea granițelor – în special cu oamenii care vă sporesc nivelul de stres – este o modalitate sănătoasă de a vă proteja sănătatea, arată healthline.com.
Managementul timpului
Crearea unui program zilnic sau săptămânal poate ajuta la reducerea sentimentului de copleșire și la îmbunătățirea productivității.
De asemenea, să înveți să diferențiezi între sarcinile urgente și cele care pot aștepta poate reduce stresul.
O dietă echilibrată
Dieta afectează fiecare aspect al sănătății, inclusiv sănătatea mentală.
Studiile arată că persoanele care urmează o dietă bogată în alimente ultraprocesate și zahăr adăugat au mai multe șanse de a experimenta niveluri mai ridicate de stres.
Stresul cronic vă poate determina să mâncați în exces și să alegeți alimente foarte gustoase, care vă pot dăuna sănătății și dispoziției generale. Astfel, se creează un cerc vicios. Stresul poate duce la dorința de a mânca alimente mai puțin sănătoase, iar efectul acestor alimente este de a crește și mai mult stresul.
Minimizarea aportului de alimente și băuturi puternic procesate și consumul mai multor alimente integrale vă poate ajuta să vă asigurați că organismul este hrănit corespunzător. La rândul său, acest lucru vă poate îmbunătăți rezistența la stres.
Scrie într-un jurnal
Jurnalul poate ajuta la reducerea stresului și anxietății și poate oferi o abordare pozitivă pentru gândurile și emoțiile noastre.
Un studiu din 2018 a remarcat faptul că scrisul poate aduce beneficii persoanelor care gestionează afecțiuni cronice de sănătate, inclusiv, dar fără a se limita la, afecțiunile de sănătate mintală precum depresia.
Cercetătorii au remarcat că scrisul regulat într-un jurnal poate fi legat de o calitate mai înaltă a vieții, comportamente proactive de îngrijire personală și alte comportamente sănătoase, cum ar fi administrarea de medicamente prescrise.
Un astfel de jurnal poate conține date despre gânduri, emoții, trăiri. Sau poate fi vorba despre scris creativ, dacă este ceva ce vă place să faceți.
Reduceți aportul de cofeină
Cofeina este o substanță chimică din cafea, ceai, ciocolată și băuturi energizante care stimulează sistemul nervos central.
Consumul în cantități mate poate agrava anxietatea. Supraconsumul vă poate afecta, de asemenea, somnul. La rândul său, acest lucru poate crește simptomele de stres și anxietate.
Oamenii au praguri diferite pentru cantitatea de cofeină pe care o pot tolera. Dacă cofeina vă face nervos sau anxios, luați în considerare reducerea prin înlocuirea cafelei sau băuturilor energizante cu cafea decofeinizată, ceai de plante sau apă.
Deși cafeaua are beneficii pentru sănătate în mod moderat, se recomandă menținerea aportului de cofeină sub 400 mg zilnic.
Totuși, persoanele sensibile la cofeină pot experimenta anxietate și stres crescute după ce au consumat mai puțină cofeină decât această cantitate, așa că este important să iei în considerare toleranța ta.
Află mai multe despre Ce cantitate de cafea este recomandat să bei pe zi
Petrece timp cu prietenii și familia
Sprijinul social din partea prietenilor și familiei vă poate ajuta să treceți peste momentele stresante.
A avea un sistem de sprijin social este important pentru sănătatea mintală generală. Dacă vă simțiți singur și nu aveți prieteni sau familie, grupurile de sprijin social sau grupurile terapeutice vă pot ajuta. Luați în considerare să vă alăturați unui club sau unei echipe sportive sau să faceți voluntariat pentru o cauză care este importantă pentru dvs.
Yoga și meditația
Yoga și meditația sunt practici antice care au fost folosite de secole pentru a promova sănătatea fizică, mentală și emoțională.
Yoga este o practică holistică ce combină posturi fizice (asane), tehnici de respirație (pranayama), meditație și etică. Originară din India, yoga are multiple stiluri și forme, fiecare punând accent pe diferite aspecte ale practicii. Yoga reduce stresul, anxietatea și depresia. Îmbunătățește claritatea mentală, concentrarea și starea de bine generală.
Meditația este practica concentrării minții pentru a atinge un nivel ridicat de conștientizare și liniște interioară. Originară din tradițiile spirituale și religioase, meditația a devenit populară și în Occident pentru beneficiile sale asupra sănătății mentale și emoționale.
Dacă nu ai practicat niciodată meditația, începutul poate să ți se pară dificil sau chiar plictisitor. Dar ca în cazul oricăreri practici, exercițiul este foarte important. Așadar, nu te descuraja și nu te judeca dacă nu-ți iese din prima, așa cum te-ai așteptat.
Sursă foto - Shutterstock.com
