Datorită formei și rotației Pământului, într-o parte a planetei este dimineață, în alta amiază, iar în altă zonă este noapte. Prin urmare nu este aceeași oră peste tot. În urmă cu 137 de ani, pentru determinarea orelor pe Glob a fost adoptat ca reper iniţial Meridianul de 0°, care trece prin Greenwich, o suburbie a Londrei unde se află și observatorul astronomic. Acesta separă emisfera vestică de cea estică, iar împreună cu linia imaginară ecuatorială, ce delimitează emisfera nordică de cea sudică, determină coordonatele geografice.
Cuprins:
În articolul de față îți vom spune cum a fost stabilit meridianul Greenwich ca meridian universal pentru măsurarea timpului.
Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, zeci de meridiane zero diferite erau folosite pentru numărare, inclusiv meridianele Paris și Pulkovo. Acest lucru crea confuzie în sistemului de transport maritim, comerț și comunicații în întreaga lume.
În acea perioadă, aproape fiecare oraş din lume avea propriul fus orar local, definit de Soare. Nu existau convenţii naţionale sau internaţionale pentru măsurarea timpului.
Cu alte cuvinte, nu existau timing-uri standard pentru momentul în care începea și, respectiv, se termina ziua sau ce lungime ar putea avea o oră. Pe lângă GMT (n.n. - Greenwich Mean Time) au mai existat și Bristol Mean Time (decalaj de 10 minute față de GMT) și Cardiff Mean Time (decalaj de 13 minute în față de GMT).
Dar, odată cu dezvoltarea reţelelor de cale ferată şi de comunicaţie din anii 1850 și 1860, era clar că mapamondul avea nevoie urgentă de un standard internaţional de măsurare a timpului.
Ca urmare a reușitei marinailor, companiile feroviare britanice au introdus o singură oră standard în rețelele lor. În decembrie 1847, ora GMT a fost adoptată în Marea Britanie de către „Railway Clearing House”.
Până la mijlocul anilor 1850, aproape toate ceasurile publice din Marea Britanie erau setate la ora medie Greenwich și în cele din urmă a devenit ora legală a Marii Britanii, în 1880.
Astfel, la inițiativa președintelui american de atunci, Chester A. Arthur, la 13 octombrie 1884, delegații din 25 de țări s-au reunit la Washington pentru Conferința Internațională a Meridianului.
Cu această ocazie, meridianul din Greenwich a fost stabilit ca punct de referință pentru calcularea orei pe glob. Folosirea acestuia avea să faciliteze atât navigația pe mare, cât și comerțul care atinseseră niveluri importante de dezvoltare în acea perioadă.
Totodată, a fost stabilită ora 00:00 GMT la amiază, desemnând., astfel, începutul unei zile solare de 24 de ore.
În 1925, sistemul de numerotare GMT a fost modificat, astfel încât ziua începea la miezul nopţii. Schimbarea a generat la acel moment unele confuzii, însă trei ani mai târziu Uniunea Astronomică Internaţională avea să înlocuiască termenul de „timp standard al meridianului 0” cu cel de ”oră universală”.
Din 1972 s-a trecut la folosirea Timpul Universal Coordonat sau CUT (n.n. - Coordinated Universal Time). Standardul internaţional de timp reglementează ceasurile din întreaga lume, delimitând un grup de secunde în minute, ore, zile, luni şi ani.
Acesta se bazează pe timpul atomic, o metodă de măsurare a timpului în funcţie de frecvenţa vibraţiilor într-un atom. Ziua CUT a fost definită ca având 86.400 secunde.
În desemnarea meridianului Greenwich ca punct de referință pentru calcularea orei pe glob au cântărit decisiv două aspecte extrem de importante.
Primul dintre acestea a fost faptul că Statele Unite ale Americii desemnaseră deja Greenwich ca bază pentru propriul sistem naţional de fus orar. Al doilea fost că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, peste 70 % din comerţul mondial depindea la acea vreme de graficele de mare care foloseau Greenwich ca prim meridian.
Decizia finală s-a bazat pe argumentul potrivit căruia desemnarea meridianului Greenwich drept longitudinee 0° prin convenție ar fi avantajoasă pentru cel mai mare număr de oameni. Prin urmare, Primul Meridian de la Greenwich a devenit centrul orei mondiale și baza sistemului global de fusuri orare.
S-a recomandat ca linia meridiană să indice 0 ° longitudine. Prin urmare, acest lucru a devenit și începutul Zilei Universale. Linia meridiană este marcată de firele încrucișate din ocularul telescopului „Airy Transit Circle” de la Observatorul astronomic din Greenwich.
În același timp, navigația internațională opera deja majoritar cu ajutorul unor hărți maritime care luau ca punct de repet acest meridian. În plus, Londra era pe atunci cel mai mare port din lume. În anii următori, statele ți-au stabilit orele legale referindu-se la Greenwich și la sistemul cu 24 de fusuri orare.
Excepție a făcut Franța, dată fiind vechea sa rivalitate cu Anglia. Astfel, Hexagonul insitutia propria sa oră legală în anul 1891 având ca referință meridianul Parisului, care avea un decalaj față de Greenwich de... 9 minute!
Termenul fus a fost preluat din geometrie și reprezintă regiunea de pe o sferă delimitată de două semicercuri mari ale căror diametre coincid.
Lungimea unei paralele este de 360° de longitudine, iar suprafața terestră este divizată în 24 de fusuri orare (adică numărul de ore în care Pământul se rotește în jurul propriei axa – o zi). Asta înseamnă că de fiecare parte a meridianului Greenwich sunt 12 meridiane, fiecare fiind situat la o distanță de 15°.
Primul fus orar este cel în mijlocul căruia se află meridianul de 0°, adică meridianul Greenwich. Acest fus orar are ora GMT sau CUT.
Pornind de la meridianul Greenwich, pentru a calcula ora zilei în fiecare regiune a lumii, trebuie să adăugăm câte o oră spre Est și să scădem câte o oră spre Vest.
Click pe fotografie pentru a mări