Porția de carte. O viață nouă la Paris / Când lumea toată va-ngheța

Romanul Parisului (Ruth Reichl, Editura Humanitas Fiction)

Parisul e acel loc de pe hartă și din suflet care, dintr-un motiv sau altul, nu se uită niciodată. Mai mult decât orașul artei, modei și al luminilor, e un feeling care zăbovește îndelung, uneori ca o gheară, alteori ca o atingere de catifea peste organul fin al memoriei.

Autoarea cărții traduse în limba română de Anca Dumitru, își trimite personajul, pe nume Stella, în Parisul anilor 80, sub pretextul unei întâmplări – eroina primește o moștenire rar întâlnită – un bilet de avion și niște bani pe care trebuie să-i cheltuiască doar acolo, în capitala Franței.

Aparent, nimic nu i s-ar potrivi mai prost Stellei, pe care o definesc cel mai mult nesiguranța și cel mai puțin spiritul de aventură. Femeia și-a petrecut copilăria în singurătate, lipsită de iubirea reală a mamei și bântuită și de alte chinuri care i-au transformat viața într-o înșiruire de acte automate, care s-o apere de schimbări și suferințe suplimentare, condamnând-o însă la izolare și resemnare.

Ființa intrată la apă a Stellei acceptă mutarea într-o altă lume, iar Parisul o primește colțuros, dar și romantic, punându-i-se la dispoziție cu contrastele și metaforele sale legendare. La început precaută și retrasă în fața marelui și copleșitorului oraș european, Stella face cunoștință cu magia Parisului când probează o rochie fermecătoare, creație Yves Saint Laurent.

Declicul relației sale cu Parisul se face, așadar, prin vraja directă și completă a modei, iar Stella își continuă călătoria inițiatică prin oraș, făcând descoperire după descoperire și lăsându-se convinsă și înghițită de poveștile și oamenii orașului de pe Sena.

Volumul sondează în suflete, punând accent pe cele introvertite și rezervate, dar dă un diagnostic optimist: viața oricui se poate preschimba cu un strop de frumos și o linguriță de mister. Întâlnirile și revelațiile Stellei reprezintă jaloanele unui drum imprevizibil, în care poți crește și poți înflori, doar cu o ușă deschisă și puțin curaj.

Ca un mic experiment la microscop, atât de simplu și, în același timp, atât de complicat.

Globul de zăpadă (Soyoung Park, Editura Alice Books)

Dacă doriți să citiți ceva cu totul straniu și ieșit din comun, atunci cartea tradusă din limba coreeană de Virgil-Mihai Țâru este adresa corectă la care vă recomand să vă opriți.

Am mai întâlnit toate ideile lui Park în multe locuri din literatură sau cinematografie, dar aici ele se reunesc extrem de potrivit, sub umbrela unei atmosfere tulburătoare și a unei premise de bază care-ți dă fiori: întreaga planetă este acoperită de gheață.

O nouă perioadă glaciară, care-i reduce pe pământeni la niște hamsteri uriași, care trebuie să alerge pe niște roți uriașe pentru a produce energia necesară supraviețuirii rasei umane.

Răsplata care le ridică oamenilor moralul în această închisoare a unei lumi alternative crude și inflexibile sunt programele TV ce rulează nonstop, încercând să le abată atenția de la situația în care își duc existența – într-o închisoare interioară și exterioară, cu destinele reduse la o formă parșivă de sclavagism care îi ajută să-și continue viața nici mai bine, nici mai rău, ci în același cerc vicios, în același statu quo toxic și chinuitor.

Emisiunile îi au drept eroi tot pe ei, pe locuitorii acestui Pământ înghețat – niște reality-show-uri care prezintă bunăstarea condiționată și controlată a acestora. Fiecare dintre ei își dorește să ajungă protagonist în aceste emisiuni, este scopul suprem într-o lume repetitivă: a deveni vedetă într-un glob de sticlă SF, unde ninge mereu și în care frigul e veșnic.

În toată monotonia acestui univers incredibil, o adolescentă oarecare în vârstă de 16 ani ajunge s-o înlocuiască în taină pe prezentatoarea faimoasă a unei astfel de emisiuni menite să hipnotizeze, să adoarmă simțurile celor mulți, care s-a sinucis. Aventurile încep de-aici, într-o lume a imaginației extreme, în care orice este posibil, dar mai ales răul, minciuna și conexiunile nedorite.

Volumul propune un exercițiu existențial: te face să te întrebi dacă ai putea într-un astfel de mediu și cât de mult bine ar trebui să se întâmple pentru a contracara răul unui univers fără șansă de ieșire.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE