„Abia împlinisem 5 ani. Mergeam la grădiniță, iar cerințele erau tot mai costisitoare. Auzeam mereu certurile alor mei, din cauza neajunsurilor și a teancurilor de facturi restante. Într-o zi, tata a primit un telefon de la un prieten care îi propunea să meargă în străinătate, să muncească în construcții. Promisiunea unui trai mai bun l-a făcut pe tata să accepte propunerea pe loc, fără ezitare. Urma să plece în câteva zile.

Străinătatea mi-a răpit fericirea

Am izbucnit atunci în plâns, căci știam că nu-mi voi mai vedea părintele mult timp. M-a luat în brațe și m-a asigurat că va reveni acasă de câte ori va putea, că mă iubește mult și face sacrificiul acesta pentru a-mi oferi un viitor mai bun. Nu înțelegeam eu prea multe și tot ce-mi doream era o familie unită, cu ambii părinți alături. La plecare, cu lacrimile șiroind, i-am strecurat în buzunar o… citește mai departe pe www.libertateapentrufemei.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

Eori 02.05.2024, 20:48

Străinătatea Nu Este Bună, Oamenii Trebuie Să Vină Acasă La Copii Lor, Din România: *** *** ***

Acest comentariu a fost moderat pentru: încalcă regulile site-ului

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.