6 obiceiuri simple care te pot ajuta să rămâi tânăr mai mult timp, recomandate de un neurolog de la Harvard
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Îmbătrânirea nu începe doar cu riduri sau oboseală fizică, ci și cu schimbări lente în creier. Unul dintre cei mai cunoscuți cercetători din lume în domeniul bolii Alzheimer spune însă că multe dintre aceste schimbări pot fi încetinite prin obiceiuri zilnice simple, aflate la îndemâna oricui, arată un articol publicat de Frankfurter Rundschau.
Cuprins:
- Un plan simplu pentru sănătatea creierului
- Somnul: „Când dormi, îți cureți creierul”
- Reducerea stresului: „Stresul cronic îmbătrânește creierul”
- Relațiile sociale: creierul are nevoie de oameni
- Mișcarea: chiar și pașii contează
- Învățarea continuă: „Nu lăsa creierul pe pilot automat”
- Alimentația: ce mănânci influențează creierul
Un plan simplu pentru sănătatea creierului
Rudolph E. Tanzi, profesor de neurologie la Universitatea Harvard și codirector al Centrului pentru Sănătatea Creierului de la Massachusetts General Hospital, este unul dintre cercetătorii care au descoperit trei gene-cheie implicate în boala Alzheimer și a publicat sute de studii științifice în ultimii 40 de ani.
Profesorul Tanzi a dezvoltat un plan numit SHIELD, bazat pe șase obiceiuri zilnice care ajută la protejarea creierului. El spune că nu este vorba despre trucuri complicate sau terapii scumpe, ci despre lucruri simple, aplicate constant.
„Lumea ta poate fi o lume tânără sau o lume îmbătrânită. Totul depinde de sănătatea creierului”, explică neurologul.
Somnul: „Când dormi, îți cureți creierul”
Tanzi recomandă între 7 și 8 ore de somn pe noapte. Somnul nu ajută doar memoria, ci și eliminarea substanțelor toxice din creier. El își organizează programul astfel încât să doarmă suficient și evită telefonul și televizorul cu o oră înainte de culcare.
„În timpul somnului profund, creierul este curățat de toxinele amiloide, aceleași substanțe care joacă un rol important în Alzheimer”, spune cercetătorul.
Reducerea stresului: „Stresul cronic îmbătrânește creierul”
Stresul constant duce la eliberarea cortizolului, o substanță care afectează creierul pe termen lung. Tanzi spune că viața modernă, cu notificări continue și presiune socială, a crescut nivelul de stres mai mult ca oricând.
Metoda lui preferată este meditația și oprirea „dialogului interior” măcar pentru câteva minute, de mai multe ori pe zi.
Relațiile sociale: creierul are nevoie de oameni
Singurătatea este asociată cu un risc mai mare de boli neurodegenerative. Interacțiunea socială stimulează creierul, mai ales atunci când este vorba de oameni apropiați.
Chiar dacă nu își vede des prietenii, Tanzi spune că mesajele și apelurile regulate sunt suficiente pentru a menține creierul activ.
Mișcarea: chiar și pașii contează
Activitatea fizică regulată ajută circulația sângelui către creier și stimulează formarea de noi conexiuni neuronale.
Tanzi citează studii care arată că fiecare 1.000 de pași făcuți zilnic pot întârzia apariția bolii Alzheimer cu aproximativ un an. El face exerciții pe bicicletă sau plimbări zilnice.
Învățarea continuă: „Nu lăsa creierul pe pilot automat”
Creierul are nevoie constant de provocări. Învățarea unor lucruri noi creează conexiuni neuronale noi și întărește „rezerva” creierului.
Tanzi cântă la pian, învață piese muzicale noi, citește, urmărește documentare și ascultă podcasturi. Spune că rutina este cel mai mare dușman al creierului.
Alimentația: ce mănânci influențează creierul
Neurologul recomandă o dietă de tip mediteranean, bogată în legume, fructe, ulei de măsline și alimente neprocesate.
„Ceea ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, spune Tanzi. El explică faptul că un microbiom intestinal sănătos ajută la reducerea inflamației și a plăcilor asociate cu Alzheimer.
La 67 de ani, Tanzi spune că se simte mai activ și mai motivat decât în tinerețe. El consideră că sănătatea creierului este cheia unei vieți lungi și de calitate. „Sunt mai entuziasmat acum decât eram la 20 de ani, pentru că nu mă mai las copleșit de stres și zgomotul din jur”, spune neurologul.
